/* script Google analytics */

vineri, 29 iunie 2012

Paste 2011 ( I ) - Duni - Marina Royal Palace

    Asa cum s-a putut observa din paginile acestui blog, în ultimii trei ani am avut ca un fel de traditie petrecerea sarbatorilor pascale în Bulgaria. In general suntem adeptii unor vacante active, cât se poate de lungi, de obicei bazate pe o tema sau pe o idee principala, vacante în care ne propunem sa exploram relativ amanuntit o anumita zona ori un anumit cadru. Vacanta de Paste face exceptie de la aceasta regula, în primul rând datorita timpului scurt pe care îl avem la dispozitie. E greu sa ne avântam pentru doar câteva zile pe patru roti spre Grecia ori Turcia, iar o descindere cu avionul în vreo capitala europeana în aceasta perioada nu o agreem din acelasi motiv (intervalul disponibil prea scurt). 
    In consecinta, pentru al treilea an la rând, în 2011 am ales sa petrecem Pastele în Bulgaria, 3 nopti, la un hotel all inclusive. Prima experienta de acest gen o avusesem în 2009 la Nisipurile de Aur si a fost peste ceea ce ne-am asteptat. In 2010 am coborât mai la sud, în locul pe care îl consider cel mai frumos de pe întreg litoralul bulgaresc, la Nessebar. Unde puteam merge în 2011? Pentru noi iese aproape complet din discutie sa revenim într-un loc în care am mai fost, chiar daca ne-am simtit extraordinar acolo, din dorinta de a cunoaste si explora locuri noi. In plus, si ca obiective de vazut pe litoralul vecinilor, reusisem sa vedem cele mai importante repere ale partii de nord si centrale (pâna la Sozopol). Având în vedere cele spuse mai sus, am realizat rapid ca sarcina mea de a oferi o destinatie pe masura asteptarilor familiei nu avea sa fie una usoara în 2011.
     Totusi, cu o buna documentare din experientele altor turisti, am reusit sa definitivez un plan de sejur scurt, care s-a dovedit a fi extrem de inspirat si ne-a multumit pe deplin. Unde puteam merge pentru a avea elementul de inedit, de noutate? Evident, mai la sud. Unde puteam gasi conditii mai bune decât în ultimul sejur de la Sol Nessebar Palace? Doar la un hotel tot de cinci stele (în clasificarea bulgareasca). Din aceste conditii a rezultat drept destinatie pentru sejurul de Paste resortul Duni si mai precis hotelul Marina Royal Palace din cadrul acestuia, cu o camera de categorie superioara (am trecut de la camera dubla clasica la junior suite). Dar în privinta obiectivelor de vazut în drum? Pai daca fâsia de litoral o cunosteam deja binisor, a ramas ca alternativa sa intram putin mai adânc în interiorul teritoriului bulgaresc, ceea ce am si facut la întoarcere (ne-am întors prin Silistra), reusind sa descoperim locuri deosebite, asa cum se va putea vedea în ultimele postari din acest miniserial.
    Nu putem spune ca Duni este o statiune, ci doar un resort destul de eterogen. Situat la sud de Burgas, la circa 5-7 km sud de Sozopol si la doar 30-40 km de frontiera bulgaro-turca, Duni este un loc cu un farmec aparte, amplasat într-un cadru natural de exceptie. Duni Royal Resort este în esenta un proiect început în anii 80' de autoritatile bulgare, care si-au dorit sa valorifice cât se poate de eficient aceasta zona litorala. Initial a fost conceput un proiect în colaborare cu o companie din Austria, care a ridicat un sat de vacanta, cu vile pe 1-2 nivele (construit în 1986, renovat între 2000 - 2008). Apoi, hotelurile s-au adaugat unul câte unul, aparând pe harta resortului mai întâi Hotelul Pelican (1989, renovat între 2000 - 2008), apoi Hotelul Belleville (2003), Marina Royal Palace - componenta cea mai luxoasa a resortului (2004) si Marina Beach Hotel - apropiat de nivelul Royal Palace (2007). Desigur ca pe lânga aceste unitati de cazare exista o paleta completa de facilitati adiacente - piscine, terenuri pentru diferite sporturi, minigolf, magazine, amfiteatru în aer liber, etc. Se spune ca renovarile realizate dupa anul 2000 au reusit sa pastreze romantismul si stilul bulgaresc al constructiilor.

Duni Royal Resort
Planul complexului Duni
Intrarea la Marina Royal Palace
Vedere aeriana a complexului Duni - evident imaginea nu îmi apartine
Marina Beach Hotel - situat lânga Marina Royal Palace
Piscina vazuta de pe terasa camerei noastre
    Cu un an înainte am stat tot la un hotel de cinci stele (în clasificarea bulgareasca), la Sol Nessebar Palace. Din start am spus totdeauna ca exista mari diferente între hotelurile de cinci stele bulgaresti si resorturile din Turcia de exemplu. Dar, totusi, serviciile si facilitatile din aceste unitati hoteliere ale vecinilor se ridica la standarde destul de ridicate. Ceea ce am gasit la Duni a fost net superior conditiilor de la Nessebar. Comparatia nu trebuie însa generalizata, ci se refera strict la Marina Royal Palace. Din ce am discutat cu alti turisti si din ceea ce am mai citit, la alte unitati din complexul de la Duni, serviciile si conditiile sunt la un nivel putin inferior celor din componenta de elita a resortului.
   Accesul în parcare se facea numai dupa verificarea voucher-ului, dupa care la intrarea în lobby la receptie am fost întâmpinati cu amabilitate si bauturi de bun venit. Dupa primirea cartelei de acces în camera, bagajele erau preluate de personalul hotelului si am fost condusi în camera (exista mai multe corpuri de cladire la Marina Royal Palace si o numerotare oarecum bizara). O camera junior suite la Duni este sensibil mai mare decât o camera dubla normala (cu peste 50-60% cred), avea pat dublu si pat simplu, canapea si fotolii si (cel mai dragut lucru) o generoasa terasa exterioara.

O piscina mai mica si barul sau

    Cred ca Duni este o destinatie minunata în plin sezon, pentru amatorii de plaja, mare, all-inclusive si recreere. La Paste vremea a fost frumoasa, sezlongurile si umbrelutele pregatite, dar nu era momentul pentru o plaja în adevaratul sens al cuvântului. Insa, evident, nu am rezistat tentatiei si am intrat în apa marii macar pâna la genunchi.
     Conditiile mai bune la Duni fata de experienta de la Nessebar din urma cu un an le-am resimtit clar si legat de ceea ce presupune all-inclusive aici, de masa si de barurile din resort. Adevarul este ca totdeauna am ales locatia de sejur în Bulgaria pe baza analizei atente a opiniilor altor turisti si a fost mereu bine. La nivel de mâncare, trebuie sa fii cârcotas sa ai prea multe de reprosat. Nu voi intra în detalii de acest gen. Ce pot spune  însa este ca la Marina Royal Palace se observa o clasa superioara prin varietatea mâncarii speciale pentru copii foarte mici (stand special), pentru vegetarieni si pentru cei care solicita produse dietetice. Bauturile oferite la baruri se apropie aici mult mai mult decât în alte parti de ceea ce primesti cu plata în barurile clasice din orice statiune din lume (adica în cocktail-uri chiar se pune vodca sau gin, whisky-ul este adevarat, etc). In plus exista o oferta mare de prajituri si torturi între mese, gratar în aer liber, servire cu vin îmbuteliat la masa, etc.

Când si adultii dau în mintea copiilor ...
Urma Andreei pe plaja din Duni

   Golful de la Duni este protejat de un dig la partea nordica, un loc potrivit pentru o plimbare de câtiva zeci de metri spre larg. Spre sud, chiar adiacent cu plaja resortului, se afla o zona cu dune de nisip. Dunele de nisip sunt formatiuni protejate pe întreg litoralul bulgaresc. In Nessebar exista zone de dune îngradite situate printre hoteluri sau chiar în zona urbana - nu le-a mai distrus nimeni pentru proiecte imobiliare. De multe ori îi privim cu superioritate pe vecinii nostri de la sud, dar exista multe lucruri care ar trebui sa ne faca sa ne punem întrebari si sa ne stârneasca regrete. Cadrul litoralului lor este net mai variat si mai frumos decât la noi. Despre servicii si mai ales despre raportul calitate/pret pentru serviciile oferite, nu are rost sa vorbim, nu exista elemente de comparatie. Despre curatenia si îngrijirea plajelor, de asemenea nu cred ca este un capitol unde sa fim superiori. Deci... Bulgaria ne ofera o lectie despre cum ar putea sa fie turismul si la noi (dar nu este). Si ma întreb, de ce prefera zecile de mii de turisti care invadeaza litoralul românesc sa se opreasca la Mamaia în loc sa coboare 150-300 km mai la sud?
    Micile dune de nisip din sudul golfuletului de la Duni constituie un element pitoresc. La fel ca si faleza stâncoasa de la nord si digul de protectie.

Camera noastra (etajul trei) cu singurul balcon orientat spre golf
Dunele din partea sudica a golfului
Marina Royal Palace vazut de pe dig
Vedere din zona dunelor de nisip
   Pentru vacanta de Paste apelam de regula la serviciile unei agentii de turism (asa cum nu o facem vara). Preturile la un hotel de cinci stele pe litoralul bulgaresc, cu regim all-inclusive în perioada de Paste sunt putin sub 50 euro/noapte/adult. Sejurul la Duni, 3 nopti all-inclusive în junior suite ne-a costat doar 387 euro (a treia persoana are reducere 20% si a mai existat un mic discount pentru fidelitate la agentie - al treilea an consecutiv). Nu stiu în câte locuri din tara primeam conditii si servicii similare la banii acestia. Se adauga, e adevarat, în plus drumul, dar principiul nostru este ca daca tot trebuie parcurs un drum, macar sa vedem ceva interesant pe el si am fost multumiti de ceea ce ne-am planificat si am putut vedea la întoarcere.
   Despre animatori, ceea ce pot spune este ca la Duni am întâlnit alt concept decât la Sol Nessebar Palace. Mai putin prezenti cei de la Duni în primele doua seri, însa în ultima au oferit un spectacol de exceptie în aer liber în zona piscinelor, cu jocuri de lumini, focuri de artificii, lasere, etc.
   Frumos gestul managerului de hotel (o doamna bulgaroaica), din partea careia am gasit în ziua de sâmbata în camera o felicitare de Paste cu text în româneste si semnatura în original (nu facsimil).
   Legat de sarbatorile pascale, la Duni slujba de prânz de duminica a fost oficiata de trei preoti (în celelalte locuri unde am stat a fost un singur preot), iar meniul a cuprins (ca peste tot pe unde am fost) tot ce trebuie, de la oua vopsite, cozonac, preparate din miel, etc.
    In concluzie, recomand cu caldura Duni (si în special Marina Royal Palace) ca destinatie de vacanta litorala din Bulgaria. Este un resort unde garantat turistul se simte bine si primeste servicii de calitate. Amplasamentul natural este frumos, nu exista farmecul localizarii aproape de o minunatie cum este Nessebar-ul vechi (însa Sozopol-ul - dupa mine a doua perla a litoralului bulgaresc, este la doar 7-8 km), nu exista agitatia si aglomeratia de la Nisipurile de Aur, dar Duni are argumentele sale puternice pentru a atrage turistii. Este adevarat ca este probabil cea mai îndepartata destinatie litorala a vecinilor pentru români, dar drumurile sunt bune si efortul este rasplatit pe masura.
    Pentru noi, sejurul petrecut la Duni s-a ridicat la înaltimea asteptarilor si ne-a confirmat bunele impresii despre serviciile turistice din Bulgaria (daca alegi cu întelepciune...). In a doua zi de sejur aveam programata o reîntâlnire cu un loc drag, pe care deja îl cunoasteam, Sozopol.

luni, 25 iunie 2012

Viena 2010 ( XXXV ) - Sinteza si concluzii

   Ultima postare din serialul dedicat vizitei noastre la Viena din 2010 se doreste a fi o sinteza, cu link-uri catre povestirile mai detaliate anterioare. In esenta, am avut parte de un sejur de 8 nopti în capitala austriaca în iulie/august 2010, care s-a dovedit în final o experienta extrem de agreabila pentru familia noastra. 
    Am pornit de la o oferta promotionala de la Austria Airlines (59 euro/persoana dus întors cu toate taxele) si pentru cazare am procedat asa cum facem de obicei, rezervând un apartament pe internet. Locatie foarte buna (pe Fasangasse) la nici 30 m de o latura a domeniului Belvedere, conexiuni excelente cu sistemul de transport în comun, un apartament cu 3 camere (~ 65 mp) cu un cost total de 520 euro / 8 nopti. Oricum, în esenta plecam dimineata si reveneam seara târziu, pentru ca Viena are multe de oferit turistilor dornici sa o cunoasca.
   Referitor la cele vazute, ne-am propus sa încercam sa ne apropiem de mai multe dimensiuni ale Vienei - cea istorica - de fosta capitala imperiala, cea de oras al muzicii, dimensiunea religioasa, cea de "oras verde", dimensiunea culturala si educativa (muzeele mari), precum si cele de entertainment ori gastronomica. In mare parte pot spune ca ne-am atins tintele privind ceea ce doream sa vedem si sa descoperim în acest sejur, însa în mod evident au ramas repere pe care le vom avea în vedere la urmatoarele descinderi ale noastre în acest oras.
   Enumerând pe scurt si încercând o anumita grupare, în sejurul nostru vienez am vizat ca obiective si am ajuns la:
  • Palate:
   Despre parcuri si gradini (Stadtpark, Burggarten, Volksgarten, etc) am scris în mai multe articole, iar experientele noastre gastronomice le-am sintetizat în postarea anterioara.
    Dintre obiectivele pe care ni le-am propus, dar în cele din urma nu am mai reusit sa le vedem (tinte pentru o viitoare revenire la Viena) voi aminti: Kapuzinerkirche (cu cripta imperiala), Parlamentul, Votivkirche, Museumsquartier, Liechtenstein Museum, Muzeul Tehnicii, Rupert Kirche, Gasometer, MAK, o seara la un local în Grinzing, turnul de Sud la Stephansdom si lista ar putea continua.
    Referitor la buget, principalele pozitii ale acestuia au fost:
  • transport - avion - Austrian Airlines -  177 euro (59 euro x 3)
  • cazare - apartament închiriat - 8 nopti - 520 euro
  • transport în comun în oras ~ 122 euro ( de 3 ori câte doua Wien Karte plus diferente de bilete la si de la aeroport)
  • bilete de intrare la obiective turistice ~ 389 euro
  • excursia la Melk si minicroaziera în Valea Wachau - 140 euro
  • cheltuieli cu masa la restaurante, cofetarii, etc ~ 660 euro (aici suma necesara poate fi mult mai mica...)
  • alte cheltuieli, suveniruri, etc ~ 183 euro
     Deci, un total de circa 2.200 euro (3 persoane si 8 nopti) ca buget realizat pentru acest sejur. Pentru noi, folosirea Wien Karte a fost avantajoasa (fiica mea avea sub 15 ani si un adult poate lua pe cardul sau pentru transport un copil sub 15 ani), deoarece si discount-urile la obiective au devenit relativ importante (am avut multe obiective vizitate).
    Viena a devenit un oras pe care dupa aceasta vacanta îl purtam undeva în sufletul nostru. Ne-a placut Viena, ne-a placut atmosfera, senzatia de siguranta, ne-au placut austriecii (chiar daca în prezent Viena este atât de cosmopolita) si toate astea au fost motive bune sa revenim în Austria peste un an, în alte zone si pentru o perioada mult mai mare. Cred ca Viena, ca si cele mai multe dintre capitalele occidentale, merita mai mult de un scurt city break, merita macar un sejur mediu. 
     Daca nu ati facut-o deja, includeti Viena pe lista destinatiilor pentru un sejur sau pentru o vacanta mai extinsa. Cu siguranta o sa va placa !

Viena 2010 ( XXXIV ) - Experiente gastronomice vieneze - rezumat

   Pentru noi (si cred ca pentru cei mai multi dintre turisti) latura gastronomica a unei vacante este importanta, din perspectiva localurilor pe care le poti descoperi, cu specific, atmosfera si caracteristici diferite, precum si din perspectiva preparatelor culinare, traditionale sau nu, locale sau nu, însa mai totdeauna savuroase si cu o nota de inedit sau maiestrie culinara. 
   Si pentru ca experientele noastre de aceasta factura de la Viena se regasesc raspândite pe parcurul celor mai bine de 30 de postari din urma, pentru a sintetiza si (poate...) pentru a oferi sugestii sau material "documentar" pentru cei care au în plan o trecere prin capitala austriaca, m-am gândit sa strâng aici, într-un gen de colectie de imagini cu minimum de comentarii (detalii eventual în paginile din urma, spre care am inclus link-uri), o sinteza a experientelor noastre gastronomice pe care le-am avut în acest sejur.
   Totul a început chiar din prima seara, când ne-am oprit la unul dintre restaurantele Centimeter, unde alegerea noastra din meniu a fost acea roaba de mâncare (la propriu...). A fost extrem de distractiv, fabuloasa reactia asiaticilor din local, iar mâncarea - la înaltime. Dar, oricum, atmosfera creata facea toti banii...

Scheibtruhe Mist - roaba de la Centimeter
   In centrul Vienei (în Innerstadt) se poate mânca bine si nu neaparat foarte scump. In principiu nu ne-am ales restaurantele din aceasta zona, dar am dorit sa vedem ce înseamna traditia sandwich-urilor de la Trzesniewski si, în mod evident, am dorit sa savuram înghetata italieneasca la Zanoni & Zanoni.

Local mic, traditie mare - Trzesniwski
La Zanoni & Zanoni - o pauza de refacere, aproape de Stephansdom

   Si tot în zona centrala, mai precis în una din curtile interioare de la Hofburg, o oprire la Cafee Hofburg ne-a permis sa testam cafeaua Maria Theresia (împaratesei îi cam placea lichiorul de portocale....).

Cafea Maria Theresia si tort Sacher la Cafee Hofburg
  In zona Schonbrunn-ului nu am facut decât pauze scurte de reîmprospatare, pe terasa de la Gloriette sau în mijlocul Gradinii Zoo, unde am avut imensa placere sa ne viziteze la masa o veverita.

Pe terasa la Gloriette, cu strudel vienez
Pizzeria La Corrado - lânga Schonbrunn
Pauza la Gradina Zoo
Gingasul oaspete agrea bucatelele de banana
   Una dintre cele mai reusite experiente gastronomice din Viena am avut-o la un local nu foarte mare, traditional, situat în apropiere de intrarea la Unteres Belvedere, Salm Brau. Recomand cu caldura coastele de porc, platoul pentru doua persoane fiind impresionant si chiar ca ajungi sa te lingi pe degete (la figurat...). Iar în plus (ca în multe alte locuri) poti servi bere din productia proprie a localului.

La Salm Brau am degustat delicioasele Spare Ribs

   O recomandare la fel de calduroasa as face-o si pentru celebra berarie din Prater, Schweitzerhaus. Nu ratati sa comandati ciolanul de porc rotisat, "Stelze" si bucurându-va de berea servita urmariti miscarea de la bucatarie, modul în care se primesc si se livreaza comenzile de ciolan de catre chelneri. Este pacat sa se ajunga în Prater si sa nu se faca un popas la Schweizerhaus.

"Stelze" la Schweizerhaus în Prater

   Iesirea de o zi la Abatia din Melk si minicroaziera facuta prin Valea Wachau, cu punct final în pitorescul orasel Krems ne-au facilitat sa gustam alte câteva lucruri interesante. Ne-a placut mult Mohr im Hemd, desert specific austriac, servit la Krems.

Prânz la restaurantul maicutelor de la Abatia Melk
Ceva racoritor pe vaporas
Mohr im Hemd si galuste de înghetata la Krems
   Iesind din cadrul gastronomic austriac, am poposit pentru un prânz de factura asiatica la Naschmarkt, la un restaurant cantonez. Amabilitate, atentii din partea casei (mic aperitiv si desert pentru fiecare dintre noi) si o mâncare delicioasa - toate acestea le-am întâlnit la Naschmarkt.

Platou asortat de sushi...
... rata cantoneza ...
...si alte specialitati în prânzul servit la Naschmarkt
Desertul - din partea casei ...
   O alta "descoperire" foarte draga mie (alaturi de Salm Brau) a fost Heindl's Palatschinken - sau raiul amatorilor de clatite. Pentru noi este cu siguranta un loc unde vom reveni cu prima ocazie când vom trece prin Viena, pentru a continua explorarea suplimentara a listei de produse oferite.

Heindl's Palatschinken - sau totul pe baza de clatite...
Un desert delicios
   In fine, nu as putea încheia altfel decât mentionând locul în care ne-am aflat în cele mai multe seri, târgul culinar de pe aleile din fata primariei. O oferta extrem de larga de mâncaruri specifice tuturor continentelor, sustinuta de cele mai active restaurante vieneze, o oferta de bauturi pe masura si o atmosfera destinsa, proiectii, voie buna, etc. Daca nu va deranjeaza aglomeratia si acceptati conditiile un pic spartane, atunci fara îndoiala ca acest loc merita vizitat.

Seara, la târgul din fata primariei
Kaiserschmarrn - desertul lui Franz Joseph

   Nu am reusit sa ajungem sa mâncam cel mai mare snitel din lume la Figlmuller si nici sa intram la Demel, spre exemplu. Si mai aveam vreo 5-6 repere la fel de importante gasite în perioada de documentare. Dar asta nu e neaparat rau, nu-i asa? Avem în continuare motive bune sa revenim la Viena ...