Nerabdarea ne cuprinsese înca de dimineata devreme, în asteptarea paradei de la festival. Din ceea ce discutasem cu localnici sau cu alti turisti la o bere la terasa cu o seara înainte, întelesesem ca este cel mai frumos punct din programul festivalului, asa ca abia asteptam sa vedem despre ce este vorba. Buletinul meteo anunta o prima jumatate de zi cu vreme buna, dupa care se parea ca norii se vor aduna si ca ploaia nu ne va ocoli, iar asta era valabil chiar si pentru ziua urmatoare. Asa ca, ne-am luat o marja importanta de timp pentru a ne pozitiona strategic într-un loc bun din zona centrala (si pentru a observa si alte detalii - cum ar fi pregatirea si repetitiile participantilor) si am plecat spre a vedea evenimentul diminetii - parada festivalului.
Pe masura ce timpul avansa, stradutele centrale se animau si tot mai multi localnici ori turisti ajungeau în zona, în special turistii cautându-si o pozitie cu o vizibilitate cât mai buna. Urmarind acel dute-vino al trecatorilor am constatat imediat ca pentru localnici evenimentul chiar era perceput drept o sarbatoare adevarata. Am fost uimiti sa vedem cu câta naturalete si placere îsi purtau cu totii acel port traditional, de la doamnele ori domnisoarele despre care se spune ca alegerea culorilor se face functie de vârsta, la barbatii care toti purtau acei pantaloni scurti specifici si acei ciorapi pâna la genunchi, pâna la copiii care în majoritate aveau si ei costume similare cu ale parintilor.
|
Destul de pustiu dimineata devreme ... |
|
... Dorfgastein-ul începea sa fie animat odata cu apropierea orei paradei |
|
Usor de deosebit localnicii de turisti... |
|
De regula costumele traditionale erau purtate de toti membrii familiei |
Pot spune ca am avut astfel parte de un spectacol anterior show-ului propriu-zis, o avanpremiera cum nu se poate mai interesanta. Si am remarcat înca înainte de manifestare participarea din suflet a acestor oameni, placerea cu care se întâlneau si se salutau, bucuria unui prilej de sarbatoare. O comunitate mica, reunita cu ocazia unui eveniment important, dornica sa sarbatoreasca. Si din nou, ca si în seara precedenta nu puteam sa nu observam cum se manifesta acesti oameni, cum este evident ca nu sunt apasati de grija vietii cotidiene (desi, cu siguranta au si ei poate alt gen de probleme de rezolvat...), cum degaja un aer de optimism si de buna dispozitie care te cucereste realmente. Si repet, placerea lor de a purta costumele traditionale denota un respect pentru traditii, un atasament pentru valorile perene ale natiei, care merita cu adevarat a fi apreciat si remarcat. Ma uitam la ei si parca nu puteam cu nici un chip sa-mi imaginez în paralel ca la o manifestare similara de la noi, as fi putut vedea o întreaga localitate purtând costumele nationale... poate în anumite zone care mai pastreaza ceva autentic din traditii, dar nici în astfel de cazuri nu cred ca ar putea fi vorba de un fenomen de masa cum am vazut în Austria (si asta nu doar la Dorfgastein...).
|
Sa fie hobbiti din comitat? Nu... doar localnici din Dorfgastein petrecând... |
|
Culorile portului doamnelor sunt în general adaptate vârstei |
|
Localnici, în costume traditionale |
La ora anuntata, cu precizie tipic germana, si-au facut aparitia cei care deschideau evenimentul, un grup de tineri calare, pocnind din bici. Dupa care, au început sa se auda acordurile unei fanfare, semn ca parada de la
Dorffest Dorfgastein 2011 începuse.
Imaginile de mai jos sunt, cred, sugestive pentru ceea ce a însemnat aceasta manifestare. Pe noi ne-a încântat si ne-a emotionat deopotriva. Insa poate ca dinamica poate oferi o apropiere si mai mare de atmosfera evenimentului. De aceea, la
aceasta adresa pe Youtube poate fi vazut
un montaj de peste 13 minute cu fragmente din filmuletele noastre de la parada de la Dorffest.
|
Deschizatorii evenimentului... |
|
... tineri calare pocnind din bice |
|
Si astfel parada de la Dorffest 2011 începea .... |
|
... cu o fanfara |
Multi tineri, dar si multe domnisoare din zona deosebit de frumoase (în ciuda faptului ca se spune ca nemtoaicele nu s-ar remarca în mod special la acest capitol...), angajati la diversele institutii care erau reprezentate la parada sau doar membri ai unor ansambluri artistice de traditie (precum fanfara) au oferit un spectacol pe cinste. De altfel, despre atasamentul austriecilor fata de muzica de fanfara, fata de pastrarea si continuarea unor traditii cu vechime de peste un secol aveam sa aflam mult mai multe doar câteva zile mai târziu.
Evident, într-o astfel de regiune si la un festival cu asemenea tema (
"Padurea") nu puteau lipsi silvicultorii, cei care îngrijesc fondul cinegetic si reprezentanti ai unor institutii similare. De asemenea, prezenti au fost si salvamontistii ori reprezentantii corpului medical.
|
Un grup de puscasi în uniforme de epoca... |
|
... una dintre cele mai apreciate formatii la parada... |
|
... si piesa de artilerie din ariergarda |
|
Detasament din alt gen de trupe |
La un moment dat în fluxul paradei au aparut primarul însotit de doamna primar si un grup de consilieri locali, din câte am înteles. Chiar si veteranii au avut reprezentarea lor, urmati apoi de perechi care noua nu ne spuneau prea mult, dar despre care am înteles ca ar fi oameni importanti din localitate, de la profesori, medici, la întreprinzatorii cei mai semnificativi sau fosti functionari în administratie. Participarea la parada era o onoare si oamenilor chiar le facea placere si aratau mândrie în postura în care se aflau.
|
Reprezentantii autoritatilor locale ... |
|
... veterani ... |
|
... si oameni importanti din Dorfgastein |
Dorfgastein-ul nu este o localitate foarte mare, astfel încât traseul paradei era unul oarecum circular. Defilarea avea loc pe principala artera pietonala din centrul localitatii, iar încolonarea si pregatirea se efectuau pe o strada paralela. Insa totul se desfasura în ordine, fara probleme, fiind evident ca oamenii astia stiu ce au de facut si nu era nevoie de prea multa regie.
Alte câteva grupuri reprezentând institutii sau categorii de personal au încheiat prima parte a paradei.
La un moment dat, dupa trecerea grupurilor despre care am amintit, am avut impresia ca parada s-a încheiat. Mi-am spus ca e prea putin, ca nu e posibil sa fie doar atât... si în scurta vreme m-am linistit. Parada continua cu o noua sectiune. Aveau sa urmeze un numar de peste 20 de vehicule, în genul unor care alegorice, imaginate si improvizate de familii din sat, de diverse categorii si cu diverse obiective. Unii venisera doar sa se bucure de atmosfera, sa fie prezenti si sa contribuie la reusita festivalului. Altii au folosit prilejul pentru a-si face putina reclama, pentru a-si promova produsele sau serviciile. Dar cu totii au dovedit ingeniozitate, originalitate si au creat momente placute.
De altfel aveam sa aflam ca se desfasura si o competitie între aceste care alegorice (de aceea erau numerotate), publicul putându-si vota favoritii pentru cel mai reusit vehicul decorat în ton cu tema festivalului.
|
A urmat defilarea carelor alegorice... |
|
Apropierea de padure - în ton cu tema festivalului |
|
In multe vehicule se gatea si produsele erau împartite spectatorilor de pe margine |
In multe dintre aceste vehicule erau familii numeroase, parintii cu multi copii mici ori chiar cu bunici. In altele probabil erau copii si ai unor prieteni, vecini sau cunoscuti, copii care gustau din plin momentul si poate ca astfel învatau pentru anii în care ei, ca adulti, vor duce aceste traditii mai departe.
Cele mai multe vehicule erau bogat ornamentate cu conuri de brad, cu ramuri de conifere sau cu orice putea proveni din padure si putea crea un efect estetic agreabil.
|
Floarea de colt este simbolul reprezentativ al Austriei |
|
Multi copii participau la parada. Ei vor fi viitorii continuatori ai traditiilor... |
|
Evident, animalele din padure nu putau lipsi la întânirea cu festivalul |
Padurea a fost mereu aproape pentru oamenii din zona, munca si traiul multor generatii fiind legata de exploatarea si prelucrarea lemnului în special, dar si de vânat ori valorificarea altor oportunitati din acest mediu. Astazi lucrurile s-au schimbat, exploatarea are loc în mod controlat, dar în continuare multi localnici desfasoara o activitate ce are la baza prelucrarea lemnului. E adevarat ca s-au dezvoltat si micile afaceri de genul jucariilor ecologice din lemn, tot asa cum si anumite nise de turism sunt inteligent exploatate. Dincolo de toate acestea, se poate vedea clar faptul ca acesti oameni iubesc, apreciaza si ocrotesc padurea, ca înteleg cu adevarat importanta conservarii unui mediu echilibrat si curat. Multi dintre ei sunt înca indisolubil legati de padure si constientizeaza asta. Iar când ma gândesc la ce se întâmpla prin padurile noastre de mai bine de 20 de ani ...
|
Un grup foarte vesel de tineri... |
|
Dragut, nu-i asa? |
|
Proprietarii unei pensiuni alpine din zona ... |
|
... si carul unui puternic fabricant de case si furnituri din lemn din Dorfgastein |
In multe dintre carele alegorice se gatea (sau se încalzea) mâncare usoara, care era oferita apoi celor de pe margine. Dar nu numai atât... Se oferea pentru degustare un soi de rachiu, o bautura distilata tare, aromata, ce parea bine apreciata de localnici. Pe una dintre platforme am vazut improvizata chiar o instalatie de racit sticlele de bere, precum o face apa curgatoare a unui râu. Fabricantii de jucarii împarteau mici titireze ori piese de domino sau sah. Nu lipseau nici ornamentele din conuri si crengute de brad oferite turistilor în special. Si tot catre turisti erau directionate cupoane de reducere pentru o cina sau un prânz la o anumita pensiune, ori pentru vreo excursie speciala la obiective din zona. Si lista ar putea continua.... Sarbatoarea a fost totodata si un bun prilej de promovare pentru unii dintre participanti.
|
Se împlineau 50 de ani de transport pe cablu la Dorfgastein |
|
Voie buna si distractie la parada Dorffest |
Cu adevarat la înaltime a fost inventivitatea, originalitatea si si ingeniozitatea participantilor. Desi majoritatea au apelat pe larg la aceeasi gama de resurse (conuri de brad, ramurele de conifere, flori, etc), "creatiile" finale au diferit semnificativ între ele. Daca cineva a creat o bufnita din conuri de brad, pe alte platforme am putut vedea o ghinda uriasa, o pereche de ciuperci sau chiar o floare de colt. Daca unii au folosit animale împaiate, altii au creat prin aceeasi tehnica siluete umane îmbracate în costume traditionale. Unii participanti intonau cântece acompaniati de acordeon (cei mai multi...), altii foloseau instrumente cu coarde. Daca unele care alegorice erau decorate cu blanuri, alti participanti au venit ca pietoni, îmbracati precum oamenii pesterilor.
|
O creatie pe cât de originala, pe atât de bizara |
|
Cum vi se pare aceasta pereche înscrisa în parada festivalului? |
Din pacate nu stiu care participant a fost desemnat drept câstigator în acel an (la vremea acordarii premiilor, noi eram în alt loc....). Insa pentru noi totul a fost atât de dragut, atât de inedit si de placut, încât ierarhia nici nu conteaza. Si sunt convins ca aceasta clasificare nu conta în fapt nici pentru multi dintre participantii la parada. Desi era evident ca exista orgolii, ca exista competitie si rivalitati perene între familii ori firme, bucuria si satisfactia participarii la eveniment depasea toate aceste lucruri. Iar spectatorii, turisti si o parte dintre localnici, cred ca au fost cu totul satisfacuti de spectacolul la care au fost martori.
|
Unul dintre cele mai dragute care alegorice |
Parada a tinut cu aproximatie circa o ora. Dupa aceea, spre prânz participantii s-au adunat în locurile special amenajate unde s-au desfasurat diverse jocuri si întreceri (de genul taierii unui trunchi cu fierastraul, proba similara pt topoare, aruncari, etc).
Vazusem ceva din atmosfera festivalului în prima seara, asistasem la parada si intentionam sa ne alaturam din nou acestui eveniment seara, la petrecerea finala. Insa cum aveam în plan si alte obiective, dupa prânz ne-am continuat programul asa cum ni-l stabilisem. Era o dupa amiaza calma de duminica si am ales sa urcam (cu gondola, desigur...) pe cel mai înalt vârf de lânga Dorfgastein. In fapt era singura noastra zi petrecuta aici în care nu plecam la o distanta prea mare de baza de cazare. Deci, doream sa urcam pe
Fulseck la Dorfgastein si dupa aceea sa ajungem la
Bad Gastein. Mai ales ca stiam ca vremea urma sa se schimbe....
Parada de la Dorffest din Dorfgastein ramâne pentru noi una dintre cele mai dragi si mai semnificative experiente si amintiri din aceasta vacanta. Am avut o ocazie rara de a surprinde un astfel de eveniment chiar în localitatea unde eram cazati. Am avut ocazia de a fi martori doua zile la bucuria si sarbatoarea localnicilor, având sansa de a întelege poate un pic mai bine spiritul acestei natii.