Pestera Muierilor este cea mai amenajata din zona, fiind electrificata în anii 1963 si 1978. Datorita faptului ca amenajarile facute au fost consistente si au facut-o usor vizitabila, pestera a fost multi ani cel mai popular si mai frecventat obiectiv speologic din România (în prezent, "regina" pesterilor din România deschise vizitarii publicului este fara îndoiala Pestera Ursilor).
Pestera Muierilor a fost modelata prin actiunea apelor râului Galbenul asupra calcarelor mezozoice din latura sudica a masivului Parâng. Are o lungime totala de aproape 3600 m (în România exista multe pesteri cu lungimi mai mari), dispusa pe patru niveluri. Portiunea amenajata pentru turisti se afla situata la etajul superior al pesterii si are o lungime de 573 m (considerând întreaga retea a etajului superior se ajunge la 1.228 m, dar în afara traseului amenajat extensiile sunt reprezentate de o retea foarte greu accesibila.
 |
| Drumul spre intrarea în pestera |
Intrarea se face în grupuri conduse de ghid, din ora în ora. Am avut sansa unui ghid care ne-a furnizat informatiile despre pestera cu pasiune, cu un discurs coerent presarat cu povestioare, legende, dar si date importante referitoare la obiectivul vizitat. Parcurgerea traseului nu presupune un efort fizic deosebit, dar exista totusi unele portiuni cu înaltime mica prin care trebuie sa te strecori aplecat.
Doua legende se leaga de numele pesterii. Cea mai raspândita, mentioneaza ca în vremurile de razboi, când barbatii din zona plecau la chemarea domnului tarii pentru a lupta cu dusmanii, femeile, împreuna cu copiii si batrânii se adaposteau în pestera pâna la trecerea primejdiei. O a doua legenda sustine ca numele pesterii provine din faptul ca în zilele secetoase de vara, femeile din zona se asezau sa toarca lânga gura cavitatii, ajutate fiind de aerul umed si rece ce venea din interior. Se spune chiar ca patrundeau si mai in interior si nu de putine ori puneau inul si cânepa la topit acolo.
 |
| Domul Mare |
Referitor la frumusetea interioara a Pesterii Muierilor, pot aprecia ca în ansamblu nu este o pestera extrem de spectaculoasa. Formatiunile cu adevarat interesante sunt putin numeroase. Totusi, asa cum este organizat traseul de vizitare prin galeria principala (Galeria Electrificata), pe masura ce patrundem mai adânc în pestera se ajunge si la cele mai interesante sali. Principalele repere din pestera, asupra carora ghidul ne-a atras atentia si despre care ne-a spus diverse lucruri si povesti interesante sunt: Sala Altarului, Bazinele Mari si Bazinele Mici (se spune ca uneori sunt pline cu apa), Sala Turcului (unde se gasesc unele dintre cele mai frumoase formatiuni, precum: Mos Craciun, Turcul, Cadâna...), Sala Boltilor, Sala Guano, etc.
 |
| Fosile gasite în pestera |
Se spune ca mare parte din frumusetile Pesterii Muierilor se afla în galeriile si salile care nu sunt incluse pe traseul de vizitare, din motive care tin de topografia locului sau de protectia formatiunilor speologice valoroase. Dar chiar si în aceste conditii, este o placere sa vizitezi acest punct de referinta al speologiei din România.
 |
| Perspectiva la iesirea din pestera |
 |
| Drumul de la iesire |
Exista si alte legende sau superstitii legate de Pestera Muierilor, în afara celor legate de denumire. Se spune ca aici se petrec minuni si ca anumite sali interioare, scobite în stânca, au proprietati curative pentru diverse boli. Daca veti cauta pe internet, exista destule mentiuni despre persoane suferinde de astm bronsic, diabet, reumatism sau dereglari hormonale, care dupa câteva vizite succesive sustin ca starea generala li s-a ameliorat datorita aerului din pestera. Dar legenda cea mai raspândita se refera la efectul Pesterii Muierilor asupra fertilitatii femeilor. Sa fie toate acestea un efect placebo? Sa fie ceva adevarat în aceste relatari?
Am parasit Pestera Muierilor placut impresionati si ne-am deplasat în localitatea vecina, Polovragi, pentru urmatoarele noastre obiective din aceasta a doua zi de vacanta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu