Vacanta 2008 - periplu prin tara - ( I ) Râsnov - Sibiu - Bâlea Lac

  Spre sfârsitul verii în 2008 am decis sa plecam într-o vacanta de câteva zile pentru relaxare si pentru a ne bucura de câteva locuri atractive. Itinerariul planificat cuprindea deplasarea în zona Sibiu (cu urcare la Lacul Bâlea), apoi ajungerea la Durau (cu trecere prin Sighisoara, Praid, Lacu Rosu si Cheile Bicazului) pentru ceva drumetii montane si la final un tur partial al manastirilor din Nordul Moldovei.
  Prima noastra tinta a fost Agnita, pentru  a vizita niste prieteni buni (fam. Matei). De obicei când merg spre Sibiu si nu am vreo treaba anume prin Brasov, prefer sa ocolesc orasul. Astfel ca la Predeal am virat stânga pe drumul spre Pârâul Rece, cu intentia de a ajunge la Râsnov. Entuziasmati de plecarea în vacanta si cuprinsi de atmosfera montana din jur, nu puteam rata ocazia de a ne racori putin în apele limpezi si repezi ale unui pârâias de munte.

  Ajunsi în Râsnov am cautat drumul spre cetatea care se vede asa de frumos strajuind orasul. Marcajele sunt prezente, am gasit usor zona si din parcare am pornit pe drumul spre cetate, la care se mai lucra, dar care arata chiar bine. Fructele de padure de sezon (fragute si mure) se gaseau de cumparat, asa ca urcusul a fost o încântare.

  Privelistea de sus din cetate este minunata. Referitor la cetate, stiu ca parerile sunt împartite. Nu stiu cum aratau zidurile înainte de concesionare (catre italianul despre care se spune ca ar fi cautat o comoara legendara ce s-ar afla pe fundul unui put din cetate...), dar în prezent, parerea mea este ca obiectivul turistic arata multumitor. Cu siguranta ca mai sunt multe de facut si ca este înca loc mult de mai bine, dar ansamblul în sine începe sa semene a punct de atractie pentru turisti. Si daca lucrarile vor continua, cred ca Cetatea Râsnov chiar poate deveni un punct de atractie veritabil pentru turisti. Potential exista, în rest...e nevoie de vointa si inteligenta....
  In cele câteva zile petrecute la Agnita, nu am putut sta pe loc. Agnita este un orasel micut, destul de distantat de drumurile principale (circa 40  km fata de comuna Voila, aflata pe ruta Fagaras - Sibiu), unde poti regasi amprenta specifica lasata în Ardeal de populatia saseasca. Din pacate, cei mai multi sasi au emigrat dupa '89 în Germania....
  Sibiul a fost una din tintele vizate de noi. Am descoperit Sibiul asa cum ne-a fost prezentat de cineva nascut în acest oras (dl.Matei Aurel - fin cunoscator al zonei). Si pot spune ca iubim Sibiul. Se observa o transformare evidenta (s-a profitat foarte bine de statutul de Capitala Europeana a Culturii în 2007) cu pastrarea si punerea în valoare a tot ce e vechi, traditional si remarcabil în oras. Poate ca la Sibiu în partea sa veche simti cu adevarat ceva din ceea ce poti întâlni si în Austria sau Germania. Acum, sa nu idealizam, dar Sibiul a facut evident pasi importanti spre o civilizatie citadina, mai mult ca în alte zone ale tarii. Oamenii de aici au avut si au stiut ce sa puna în valoare si cum sa o faca.
 

  Ne-au placut zona centrala veche, parcul Dumbrava, gradina Zoo, Muzeul Bruckental, Mitropolia, Podul Minciunilor, drumul spre Rasinari (n-am urcat la Paltinis din cauza vremii nefavorabile). Ne-am promis sa revenim la Sibiu si eventual sa ne cazam în apropiere, în Marginimea Sibiului....pentru ca zona are multe de oferit turistilor.
  Andreei i-a placut mult zona pietonala cu terasele de acolo.

 

   Nu fusesem niciodata în zona muntilor Fagaras (eu am ajuns pâna la barajul Vidraru, dar n-am parcurs pâna acum Transfagarasanul...) asa ca am profitat de ocazie când prietenii nostri  (fam.Matei) ne-au propus sa mergem la o pastravarie si apoi sa urcam la Bâlea Cascada. Foarte frumoasa zona, foarte buni pastravii (de care m-am ocupat personal pentru a-i pregati...). Dar momentul cel mai fain al zilei a fost fara îndoiala urcarea cu telecabina la Lacul Bâlea. 

   Cu telecabina se urca de la cota 1234 m pâna la 2040 m. Am prins o zi frumoasa, privelistea din telecabina si de sus de la lac este absolut spectaculoasa, ca si perspectiva Transfagarasanului cu virajele sale serpuite. Fara îndoiala este unul dintre punctele de vazut din România. Despre lac...ce pot spune... Ceea ce îmi imaginam când învatam din cartile de geografie nu s-a potrivit cu ceea ce am vazut în realitate, dar lacul e frumos. Mai mic decât ma asteptam, dar în fond Lacul Bâlea este un lac format într-un circ glaciar (adâncime maxima 11,3 m) alimentat de apa provenita din topirea sezoniera a zapezilor. Din pacate, aceasta zona din jurul lacului care te-ai fi asteptat sa fie o mostra de natura virgina, prezinta toate semnele caracteristice turistului din România (pungi, PET-uri, resturi de porumb fiert, etc...)...pacat!

 

  La întoarcere, la sugestia dlui.Matei, ghidul nostru foarte documentat si inspirat, ne-am oprit la Cârtisoara pentru a vizita Muzeul Badea Cârtan. Desi era închis, doamna care are cheile a sosit repede si pentru un pret derizoriu al biletelor ne-a povestit o multime de lucruri si legende, astfel încât Badea Cârtan a devenit un personaj mult mai familiar pentru noi, care auzisem doar vag despre el din cartile de istorie. Daca sunteti în zona, Muzeul Badea Cârtan merita o oprire de jumatate de ora...

   Cam astea au fost reperele primelor zile ale vacantei noastre. In continuare am plecat spre Durau. In postul urmator voi prezenta drumul pâna la Durau si ascensiunea în Ceahlau.