Vulcanii noroiosi si Manastirea Ciolanu

    In aceeasi idee a efectuarii unei parti a rodajului masinii (ca si drumul la Iasi - Piatra Neamt din postarea precedenta), anul trecut, cu ocazia zilei libere de 1 Mai am facut o scurta iesire la un obiectiv aflat relativ aproape de noi, dar pe care nu îl mai vazusem de foarte multi ani, zona vulcanilor noroiosi.

     Pentru a ajunge la vulcanii noroiosi (vorbim aici despre cei de la Pâclele Mari, unde ne-am oprit în aceasta excursie) se merge pe drumul Buzau - Intorsura Buzaului pâna la Berca, dupa care se urmeaza indicatoarele spre dreapta. Nu sunt mai mult de 26-30 km de la Buzau pâna la platoul de la Pâclele Mari, iar drumul (desi nu este perfect...) este într-o stare decenta, sensibil mai buna decât în perioada în care vizitasem ultima data acest loc.

     Exista posibilitati de parcare, accesul se face cu bilet (dar este evident si progresul facut la nivel de curatenie a locului, asa ca taxa de intrare se justifica), iar în apropiere exista chiar si un restaurant unde cred ca se pot servi si produse traditionale de pe plaiurile Buzaului.

    Ce se poate vedea de fapt la Pâclele Mari? Vulcanii noroiosi sunt formatiuni create în locurile unde gazele naturale aflate la adâncimi mari în sol, datorita presiunii ridicate trec ascendent printr-un sol argilos si se combina apoi cu apa din pânza freatica. Gazele împing la suprafata un amestec de apa si argila, formându-se un gen de namol, care se usuca în contact cu aerul si formeaza niste structuri interesante, de forma tronconica, asemanatoare unor vulcani în miniatura. De obicei amestecul de apa si argila este rece.

Rezervatia de la Pâclele Mari

Perspectiva peisajului este spectaculoasa chiar de la intrarea pe platou

Platoul activ este foarte bine delimitat de zona exterioara

    Schimbarea de decor mi s-a parut absolut spectaculoasa. Desi ariditatea se observa pe o arie extinsa din zona vulcanilor noroiosi, platoul activ, care reprezinta de fapt zona efectiv protejata pare aproape complet lipsit de viata. Solul din jurul formatiunilor active este sulfuros si saraturos, total nepropice dezvoltarii vegetatiei. Se spune ca doar doua specii de plante agreeaza aceste conditii ale unui mediu ostil. Delimitarea între zona arida (dar vie) cu vegetatie saraca si zona "moarta" este evidenta. Alaturi de manifestarile active din craterele vulcanilor, aceasta imagine generala a platoului da la rândul sau atractivitate vizitei în acest loc.

Câteva imagini ale craterelor active ale vulcanilor noroiosi

    Aria de interes a rezervatiei de la Pâclele Mari nu este foarte mare (suprafata protejata totala este de aproximativ 15 ha), dar portiuni inedite sunt nu numai cele cu vulcanii care bolborosesc, ci si restul de teren arid, uscat, crapat, cu un relief miniaturial spectaculos. La nivel national, mai exista si alte fenomene similare si în alte zone, una fiind la Beciu, în acelasi judet, însa într-un loc în care drumul de acces este într-o stare deplorabila (asa am citit cel putin, nu l-am încercat). Daca largim cadrul de comparatie, vulcanii de la Pâclele Mari sunt doar mici copii pe lânga fratii lor mai dezvoltati din alte parti ale lumii, cum ar fi cei din Indonezia, Azerbaijan sau Pakistan (cratere de pâna la 140 m diametru si 250-450 m înaltime). Si peste Prut, în Moldova exista cinci areale unde se întâlneste acest fenomen.

Unul dintre conurile vulcanice principale de la Pâclele Mari

Zona arida adiacenta platoului activ

    Cele mai interesante conuri vulcanice nu mi s-au parut cele la care bulele sunt continue si nici cele unde urmele de hidrocarburi creeaza desene inedite, ci acelea unde emisiile de noroi lichid se succed în reprize, cu o frecventa aproape regulata. Este ca si cum ar exista un fel de camera de acumulare, eruptiile la suprafata aparând dupa umplerea periodica a unui asemenea spatiu.

Peisaj spectaculos ...

   De la vulcanii noroiosi ne-am îndreptat spre Manastirea Ciolanu, un lacas monastiresc fermecator amplasat pe un colt de natura de un pitoresc aparte, situat aproape de municipiul Buzau. Este un asezamânt de calugari, atestat din sec. al-XVI-lea, un loc preferat de pelerinaj pentru credinciosii localnici, dar si pentru cei din judetele adiacente (pentru braileni - cu siguranta). La doar câtiva km distanta se afla Tabara de Sculptura de la Magura. Iar drumurile de acces spre manastire (sunt doua) ofera un cadru natural minunat (chiar daca unele portiuni sunt barbar invadate ocazional de amatorii de gratare si muzica îndoielnica).
    Am dorit sa ne conformam traditiei ca masina sa ne fie "citita" de catre un parinte calugar, pentru a ne fi protejate si binecuvântate calatoriile cu ea. Am prins finalul slujbei si am observat apoi ca înca trei alte masini venisera cu acelasi scop.

Manastirea Ciolanu

   Plaiurile buzoiene sunt o zona deosebit de ofertanta pentru turisti. Focul viu, Lacul Vulturilor, Muzeul Chihlimbarului de la Colti, zona Siriului, chiliiile si bisericutele în piatra, Grunjul din Mânzalesti, herghelia Cislau si multe altele sunt locuri interesante sau de o frumusete aparte, care ar merita cu prisosinta popularizate si vizitate. Si pentru gurmanzi oferta este la înaltime (de mentionat macar cârnatii de Plescoi si vinurile din zona). Din pacate, nu peste tot în judet infrastructura corespunde unor cerinte pe masura ofertei turistice. Dar îndemnul meu ramâne, daca aveti ocazia, încercati sa descoperiti macar câte putin din magia si farmecul plaiurilor buzoiene!

La Piatra Neamt - cu telegondola

    In primavara anului trecut (2011) ne-am schimbat masina, intentionând ca pentru vacanta de vara sa o folosim pe cea noua, iar traseul vizat era unul consistent. Asa ca una dintre preocuparile noastre anterioare vacantei de vara a fost sa realizam rodajul noii masini pâna la plecarea în expeditia pe care o aveam deja planificata la acel moment.

    Primul drum în tara a avut loc pe traseul Braila - Iasi - Piatra Neamt si retur si a fost prilejuit de faza finala a unui concurs national de matematica, Adolf Haimovici, organizat la Iasi de Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial, în colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean. Concursul este de fapt echivalentul Olimpiadei Nationale de Matematica, pentru elevii de la alt profil decât matematica-informatica (asa numita sectiune M1), asa numita categorie M2. Fiica mea, Andreea, care este eleva la Colegiul National Nicolae Balcescu la profil Stiintele naturii (vrea sa urmeze medicina...) si se descurca lejer la competitiile de matematica M2, reusise calificarea la faza nationala care se tine anual la Iasi. In aceste conditii, noi parintii, am hotarât sa mergem sa o luam la final de acolo, profitând de ocazie pentru a realiza câteva sute de km de rodaj la masina. Si am gândit bine, mai ales ca se întorcea destul de multumita de la Iasi ....

Lotul brailean participant la concursul national Adolf Haimovici, Iasi - 2011

   Si pentru ca niciodata nu ne place sa facem drumurile "în gol", adica fara sa ne oprim sa vedem sau sa experimentam ceva nou, inedit, si de aceasta data am procedat în consecinta si am ales sa ne abatem putin prin Piatra Neamt, pentru a încerca direct o plimbare cu telegondola din cochetul oras de sub Pietricica.
    Personal mi-a placut întotdeauna Piatra Neamt, atât ca pozitionare, cadru natural si apropiere de zone turistice dintre cele mai atractive de la noi din tara (Ceahlau, manastirile din zona, Bicazul, etc), cât si ca orasel în sine. Am parcat în zona centrala si am gasit cu usurinta statia de plecare a telegondolei, fiind printre foarte putinii calatori la acea ora (e drept ca era undeva dupa prânz, în cursul saptamânii si de aceea poate erau asa de putini solicitanti).

Era în preajma Pastelui ...

Telegondola urca pe dealul Cozla, la 657 m

   Functionând din 2008, telegondola nemteana propune un traseu de 1915 m lungime, cu o deplasare cu o viteza medie de 6 m/s, la o înaltime maxima fata de sol de 63 m. Instalatia are 22 de cabine si deplaseaza calatorii din oras pâna pe culmea dealului Cozla, care ofera atât un minunat punct de belvedere asupra orasului, cât si pârtie pentru sporturi de iarna. Durata deplasarii cu telegondola (pe un sens) este de circa 6 minute, timp în care în fata ochilor calatorului se deschide o minunata panorama asupra municipiului nemtean si asupra vaii Bistritei.

Sus, pe Cozla

Datele tehnice ale telegondolei

    Din ceea ce am vazut, eforturile pentru dezvoltarea facilitatilor pe dealul Cozla erau înca în desfasurare, asa ca se pare ca exista un plan coerent si ca autoritatile locale chiar se tin de el. Toata lumea cunoaste Piatra Neamt si prin asocierea cu primarul sau (Pinalti a devenit un fel de brand local), dar la o prima vedere, din exterior, mie mi se pare ca indiferent de baletul politic (purtat cu mai mult sau mai putina gratie) al acestuia, orasul s-a schimbat în bine si cred ca acest proces va continua. Iar acest lucru este vizibil nu numai prin obiectivele dezvoltate (de la stadion, telegondola, strandul municipal, facilitatile de sporturi de iarna), ci si prin organizarea administratiei, prin site-urile web care promoveaza orasul, etc. Probabil ca iarna, zapada asternuta pe pârtii face Cozla si mai atractiva, iar traficul telegondolei este, macar ocazional, unul intens.
    Vazându-ma ca fac poze cu cabinele în miscare ale telegondolei (mai toate goale...), un cetatean de o vârsta respectabila (crezând ca sunt vreun reporter de ziar probabil) mi-a strigat sa pozez si sa scriu "cum se plimba gondola goala toata ziua, pe banii cetatenilor". Nu stiu ce sa spun, dar cred ca mi-as dori un primar care sa se descurce ca Pinalti si sa lase repere semnificative ale mandatelor sale în imaginea urbei pe care o pastoreste vremelnic.
    Dragut oraselul, curat, dar la coborârea de pe Cozla am gasit cu oarecare dificultate o terasa la care sa putem servi o pizza decenta, întrebând mai multi localnici, care adesea emiteau opinii contrare. Poate ca nu era înca sezon turistic...
    

No comment ...

Turnul clopotnita

Biserica Sf.Ioan

Curtea si biserica domneasca - ansamblu ctitorit de Stefan cel Mare

   Impresiile bune pe care le aveam despre Piatra Neamt ne-au fost confirmate si întarite de aceasta scurta vizita. Iar telegondola (16 lei tur/retur pentru adulti, 10 lei pt copii sub 14 ani) este un reper menit sa sporeasca potentialul turistic al localitatii si totodata o recomandare de retinut pentru cei care ajung în acest oras cu un farmec aparte.