Vacanta 2009 ( III ) - Cheile Bistritei

  Impresionati de frumusetea locurilor de la Manastirea Arnota, am coborât la poalele versantului muntos si am lasat masinile în parcarea Manastirii Bistrita. Ne-am continuat apoi drumul pe jos spre ultimul obiectiv pe care ni-l programasem pentru aceasta prima zi de calatorie, Cheile Bistritei.
   Drumul spre chei porneste chiar de la Manastirea Bistrita si o ocoleste pe aceasta,  mergând paralel cu râul care a format acest fenomen natural. Localizarea geografica a Cheilor Bistritei este în extremitatea sud-vestica a Masivului Vânturita-Buila, fiind strabatute de râul Bistrita care îsi aduna apele din MuntiiCapatânii. Sunt strabatute de un drum forestier, care a înlocuit o veche cale ferata forestiera. Lungimea portiunii de chei este de circa 1km, interesant fiind faptul ca mai multe surse documentare nominalizeaza Cheile Bistritei drept cele mai înguste chei în calcar din tara. Se spune ca în portiunea cea mai îngusta ar fi o deschidere de doar 2 m, ceea ce mi s-a parut un pic exagerat la fata locului.
  Adevarul este ca în general aspectul spectaculos al oricaror chei este dat de o combinatie între mai multi factori: înaltimea peretilor stâncosi, îngustimea cheilor si traseul râului care strabate cheile. La Cheile Bistritei acesti factori se combina într-un mod fericit, generând cu adevarat un fenomen natural remarcabil.

Drumul spre chei

Intrarea în chei

Zona cea mai îngusta...

  Râul Bistrita serpuieste prin chei cu ape repezi. Pe un perete stâncos aproape de intrarea în chei se afla sculptate doua cruci. Trecând de zona cea mai îngusta cheile se latesc si se poate traversa apa de pe un mal pe celalalt.

Mici caderi de apa în chei

Peretele de stâncos cu crucile sculptate

La întoarcere din chei...se observa Manastirea Bistrita

  Daca se parcurge întregul drum prin chei, la capat se poate urca pe un drum nu tocmai usor (asa se spune...) la Pestera Liliecilor (situata la circa 30 m deasupra nivelului apei), cunoscuta si ca Pestera Sfântului Grigorie Decapolitul. Este unul dintre putinele locuri din tara unde se afla o biserica construita într-o pestera. In vremuri de restriste aici erau adapostite sfintele moaste ale Sf. Grigorie Decapolitul (racla cu aceste moaste se afla astazi la Manastirea Bistrita).

  Fiind destul de târziu si dupa o zi destul de solicitanta grabindu-ne totusi sa ajungem la pensiunea unde rezervasem cazare, am renuntat la vizitarea Pesterii Liliecilor, mai ales ca stiam ca accesul este permis doar în timpul zilei, pâna la ora 16. Insa ne-a parut rau ca nu am gasit calea de acces spre o alta formatiune interesanta din zona, asa numita Pestera Ursilor (omonima celebrei pesteri din Apuseni), despre care stiam ca este mai apropiata de intrarea în chei, pe partea stânga, dar pur si simplu nu am gasit calea de acces. Despre Pestera Ursilor se spune ca are o lungime de circa 400m,  fiind alcatuita dintr-o galerie principala si cateva galerii laterale dezvoltate pe fisuri si fracturi, impresionanta prin inaltimea tavanului 35m inaltime/20m latime si fisurile prin care se strecoara galeria. Nu este electrificata si nici explorata in totalitate.In pestera s-au gasit fosile de urs de pestera si vestigii istorice incepand cu Neoliticul, cultura Cucuteni, perioadele daca, romana, medievala.  

  Am parasit aceste locuri cu placerea data de plimbarea prin Cheile Bistritei si cu uimirea fata de frumusetea Manastirii Arnota. Superbe locuri, demne de o oprire pentru orice trecator care trece prin zona.

   In scurt timp am ajuns la Baia de Fier, unde ne-am cazat la Pensiunea Dana, în fapt casa preotului din localitate (preotul Turbaceanu, de afacerea cu pensiunea ocupându-se sotia sa Dana). Pensiunea este oarecum impropriu numita astfel, fiind destul de putin ocupata de turisti cred. Conditiile sunt exceptionale, gazdele extrem de amabile, ne-am simtit extraordinar.

Pensiunea Dana - Baia de Fier

In curtea pensiunii

  A urmat o seara lunga în jurul mesei în aer liber, schimbând impresii între noi despre ce am vazut în aceasta prima zi si pregatindu-ne pentru ziua urmatoare.