Am alocat cea mai mare parte a celei de-a treia zi a sejurului nostru la Viena
Schonbrunn-ului. Vremea era superba, moralul nostru la cote înalte, tonusul foarte bun - asa încât existau toate premisele unei experiente deosebite. Am fost din nou matinali (pentru a evita aglomeratia de la casele de bilete) si am plecat cu entuziasm spre acest loc care atrage, conform datelor oficiale, peste 8 milioane de vizitatori anual.
Schonbrunn-ul este un complex de dimensiuni impresionante, care propune o serie de obiective grupate în aria fostului domeniu imperial, iar statisticile consemneaza peste 2 milioane de vizitatori anual la palat si peste 6 milioane pentru parc si celelalte atractii ale complexului.
Schonbrunn-ul se afla la o distanta de sase statii de metrou de centrul Vienei ( de Stephansplatz). Daca tot am pomenit de metrou, sa mentionez pe scurt ca sistemul de transport în comun din capitala austriaca este impecabil, totul se desfasoara cu o punctualitate tipic nemteasca, mijloacele de transport chiar ajung la orele înscrise în orarul din fiecare statie, iar indicatiile sunt atât de clare si explicite, încât asa cum spunea cineva pe un blog, în Viena cu adevarat te poti rataci în sistemul de transport în comun doar daca asta vrei sau esti neatent. Cardurile Wienkarte s-au dovedit extrem de utile si comode, odata activate nemaiavând nici o grija privind biletele si putând utiliza orice combinatie de mijloace de transport (metrou, tramvai, S-Bahn, autobuz, etc).
De ce este
Schonbrunn-ul un adevarat magnet turistic? Pentru ca aici vizitatorii pot regasi, poate mai bine decât în orice alt loc din Viena un crâmpei din maretia si splendoarea de odinioara a Curtii Imperiale. Sau, poate pentru ca aici se afla un fragment din Viena "verde", ce include parcul, gradinile, serele si amenajarile de la zoo. Ori poate pentru ca o vizita la Schonbrunn poate încânta atât pe cei dornici de a descoperi marturii ale istoriei sau opere de arta, cât si pe cei care cauta doar momente de relaxare într-un cadru ce combina frumusetea gradinilor si fântânilor cu imensul parc al domeniului, dar si pe cei mici, care vor fi încântati de o minunata gradina zoo, de jocurile din labirint sau de Muzeul copiilor.
Schonbrunn-ul are ceva special de oferit tuturor categoriilor de vizitatori, indiferent de vârsta sau preferinte. De multe decenii, Schonbrunn-ul este considerat nu doar una dintre atractiile turistice majore ale Vienei, ci si unul dintre cele mai importante monumente culturale austriece. Din 1996 se afla inclus pe lista UNESCO, palatul si gradinile sale fiind recunoscute drept capodopere ale artei baroce.
Intrarea în parc este gratuita, ceea ce înseamna de fapt acces liber pe cea mai mare suprafata a domeniului, pe alei, la fântâni, la gradinile publice - Grand Parterre. Exista apoi în complex noua obiective cu plata, unde accesul se poate face doar cu bilet de intrare individual sau (calea cea mai economica) cu bilete combinate, în mai multe variante. Cele noua obiective propuse turistilor sunt: 1- Turul palatului, 2- Gradina privata a printului mostenitor, 3- Gloriette, 4- Labirintul, 5- Strudel show, 6- Gradina zoo, 7- Casa desertului, 8- Sera tropicala a palmierilor si 9- Muzeul trasurilor imperiale. In esenta, exista doua tipuri importante de bilete combinate, primul numit Classic Pass, care include alaturi de turul de palat, accesul la gradina privata, la Gloriette si labirint si eventual demonstratia Strudel show (obiectivele 1, 2, 3, 4, 5) si al doilea, cel complet, Gold Pass, care permite accesul la toate cele noua obiective. In prezent (2012) pretul pentru adulti pentru Gold Pass este de 39,90 eur, iar pentru Classic Pass Plus este 19,50 eur. Aici intervine semnificativ cardul turistic Wienkarte, care ofera reduceri importante. Având Wienkarte, Gold Pass poate fi achizitionat cu 32,50 eur, iar Classic Pass Plus cu 17,90 eur. Am dorit sa putem vedea întregul complex, asa ca am ales Gold Pass, care la momentul vizitei noastre ne-a costat 32,00 eur pentru un adult (cu reducerea Wienkarte, de la 39,00 eur) si 19,00 eur pentru copiii între 6-18 ani (total 83,00 eur). Ca durata de timp de luat în calcul, pentru Classic Pass se mentioneaza un interval de 3-4 ore, iar pentru Gold Pass ar trebui rezervate 1-2 zile, fapt pe care putem sa-l confirmam. De mentionat ca Gold Pass permite accesul imediat (se evita coada de la intrare) pentru turul palatului. De la bun început noi ne-am planificat întâlnirea cu Schonbrunn-ul în doua etape, în doua zile diferite. Pentru prima descindere la resedinta imperiala de vara am vizat obiectivele legate de palat si parc, ulterior urmând sa ne îndreptam atentia spre zoo si cele doua sere tematice.
|
Palatul Schonbrunn |
|
Coloanele cu acvilele imperiale care strajuiesc intrarea principala |
|
La intrare în Schonbrunn |
|
Bilete de intrare la Schonbrunn - Gold Pass redus cu Wienkarte |
Schonbrunn-ul a fost unul dintre polii de putere ai monarhiei austriece timp de peste doua secole. Voi mentiona doar pe scurt reperele principale ale istoriei acestui palat (povestea sa este excelent prezentata pe site-ul oficial al institutiei), care începe undeva pe la mijlocul sec.al-XVII-lea, aceste începuturi precum si numele de Schonbrunn (în traducere
"Fântâna frumoasa" sau
"Izvor frumos") fiind legate de împaratul Ferdinand II si de sotia sa, Eleonora de Gonzaga, chiar daca o loja de vânatoare exista în aceste locuri chiar cu un secol mai devreme. In timpul celui de-al doilea asediu al Vienei, aceste cladiri timpurii (un gen de
chateau de plaisance) au fost distruse. Dupa victoria asupra turcilor, împaratul Leopold -I- l-a însarcinat pe arhitectul austriac Johann Bernhard Fischer von Erlach sa proiecteze o resedinta imperiala în aceasta locatie. Setul preliminar de schite si desene ale noului palat l-a entuziasmat pe împarat în 1688, iar arhitectul a devenit din acel moment o celebritate si astfel a aparut ceea ce specialistii numesc astazi Schonbrunn I (prima etapa a complexului actual). Lucrarile au început la 1696, iar patru ani mai târziu sectiunea centrala a edificiului era completa si gata pentru a fi folosita. Constructia aripilor laterale a fost întârziata datorita razboiului de succesiune din Spania si constrângerilor financiare legate de acest eveniment. Edificiul a fost proiectat în concordanta cu principiile arhitecturii baroce, întregul complex fiind conceput simetric, în jurul unei axe centrale.
Poate cel mai important moment al istoriei
Schonbrunn-ului a avut loc în 1728, când împaratul Carol al VI-lea ofera domeniul fiicei sale, Maria Theresia. Aceasta a agreat înca din copilarie aceasta locatie si când a ajuns sa detina puterea absoluta a declarat oficial statutul Schonbrunn-ului de resedinta de vara a Curtii Imperiale, care cuprindea în acele timpuri peste 1.500 de nobili. In iarna lui 1742 a demarat un urias proiect de reconstructie si extindere sub conducerea arhitectului Nikolaus Pacassi, care imprima stilul rococo atât de drag împaratesei, proiect în urma caruia Schonbrunn-ul capata în mare aspectul pe care îl putem observa si astazi. Prima faza a lucrarilor de reconstructie s-a încheiat în 1749 (lucrarile s-au concentrat pe corpul principal al palatului), dar ambitia Mariei Theresia de a face din Schonbrunn un loc pe masura puterii monarhiei austriece a condus la noi proiecte succesive (1750, 1761, 1765, 1770, 1777), însa remodelarea completa a palatului si parcului nu a fost încheiata înainte de moartea împaratesei. Maria Theresia va ramâne personalitatea cea mai legata de
Schonbrunn, cu numele sau fiind asociate cele mai frumoase încaperi care stârnesc astazi admiratia turistilor (cele doua Galerii, camerele Bergl, salonul chinezesc de lac, etc), dar si minunatele repere arhitecturale din parc, precum Gloriette, Fântâna lui Neptun, Ruinele Romane, Fântâna Obelisc, etc.
In timpul domniei Mariei Theresia, Schonbrunn-ul a cunoscut perioada sa de maxima splendoare, însa si urmasii acesteia si-au lasat amprenta asupra complexului. Stranepotul împaratesei, Franz Joseph, s-a nascut în acest palat si l-a folosit constant în cei 68 de ani de domnie ai sai. Sub Franz Joseph s-au desfasurat lucrari semnificative de întretinere si remodelare (s-au mai eliminat partial ornamente rococo, în special de la exterior) si s-au redecorat si remobilat o serie de camere ale familiei imperiale.
In 1918 palatul si complexul adiacent au trecut în proprietatea Republicii Austria. Din 1992 s-a fondat o companie dedicata, detinuta integral de statul austriac, care are drept obiect de activitate administrarea complexului. Misiunea companiei este de a asigura resursele necesare lucrarilor de întretinere si conservare, fara a apela la alte subventii de stat. Remarcabil, nu-i asa? Iar sistemul functioneaza corespunzator de 20 de ani...
Palatul
Schonbrunn (
Schloss Schonbrunn în germana) este un edificiu imens, care numara peste 2000 de încaperi. Turistilor li se propune un circuit de vizitare în doua variante. Turul complet, numit Grand Tour, conduce vizitatorii prin 40 de camere, incluzând superbele interioare de pe vremea Mariei Theresia, dar si salile de receptie, apartamentele private ale lui Franz Joseph si al sotiei sale Sisi, etc. Pe toate biletele combinate exista numai optiunea Grand Tour. Pentru un cost cu doar 3-4 euro mai mic, este disponibila si o varianta "economica", un bilet individual doar pentru palat, Imperial Tour, circuit în care se viziteaza doar circa 22-24 de camere.
Grand Tour, cu suport audioghid (sau material tiparit în româna), dureaza circa o ora. Este o incursiune fabuloasa într-o perioada când puterea monarhilor chiar era aproape absoluta, o incursiune într-o lume de basm, când povestile cu printi si printese, cu împarati si împaratese erau reale. Turul de la Schonbrunn este mult peste cel al
Apartamentelor Imperiale de la Hofburg. Spatiile sunt mult mai ample, decoratiunile si detaliile impresionante, fastul e la loc de cinste. Din pacate, si aici, nu este permis sa fotografiezi. Imaginile de mai jos, din interioarele de la Schonbrunn, nu îmi apartin. Ele sunt preluate de pe CD-ul achizitionat la iesire. Imaginile sunt prea putine si prea "oficiale" pentru a reproduce sentimentul vizitatorului prezent în acea locatie.
Schonbrunn-ul, la interior, este superb. Despre lucrurile minunate de la exterior voi vorbi ulterior, acum doar voi atasa aceste câteva imagini pentru a aduce putin din atmosfera interioara a palatului.
|
Scara Albastra din Schonbrunn |
|
Camera de biliard - spatiu de asteptare pentru audiente la Franz Joseph |
|
Mica Galerie |
|
Marea camera Rosa (dupa numele pictorului) |
|
Camera Carusel |
|
Marea Galerie - impresionanta sala de baluri, receptii, dinee oficiale |
|
Camera memoriala (camera de lac vechi) - în memoria lui Franz Stephan (sotul Mariei Theresia) |
|
Salonul Galben |
|
Marea Galerie |
Multe dintre camerele vizitate au propria poveste. Un tablou, o piesa de mobilier, o fresca ori un goblen pot transmite informatii interesante, mici fragmente de istorie. Si peste tot întâlnim fastul, luxul, maretia puterii imperiale, exuberanta rococo-ului. La final turul pare prea scurt, parca ti-ai dori sa te asezi din nou la coada, pentru a patrunde iarasi în aceasta lume fascinanta. Cu siguranta, la proxima noastra vizita în Viena vom mai face o trecere prin interioarele din Schonbrunn. In Marea Galerie se desfasurau lucrari de restaurare, accesul fiind posibil doar pe jumatate din cei circa 40 de metri lungime ai încaperii. Poate la urmatoarea vizita vom putea admira si aceasta camera în toata splendoarea sa. Palatul Schonbrunn este superb. O trecere prin interioarele sale este un lucru fara de care nu îti poti forma o imagine completa asupra Vienei imperiale.
Dupa turul de palat am ales sa continuam cu singurul obiectiv cuprins în Gold Pass care era conditionat de o anumita ora. Am ales sa mergem la
Strudel Show - o demonstratie despre cum se realizeaza un adevarat strudel vienez, tinuta în locatia fostei patiserii a Curtii Imperiale. Show-urile au loc din ora în ora si dureaza circa 15-20 minute. Pe lânga spectacolul în sine, turistii primesc o bucata dintr-un strudel preparat chiar în fata lor si un imprimat cu ceea ce se presupune a fi chiar reteta originala pentru prepararea unui strudel vienez autentic.
Dexteritatea patiserului transforma demonstratia într-un adevarat spectacol, foaia de strudel este repetat aruncata si prinsa, fiind astfel întinsa si subtiata pâna la testul de a putea citi un ziar asezat sub ea (vezi în filmuletul atasat). Folosirea untului topit, compozitia umpluturii si tehnica de rulare sunt amanunte care pot fi interesante nu numai pentru gospodinele dornice sa încerce prepararea unui strudel vienez, ci si pentru orice turist, care se bucura de astfel de momente de destindere.
|
Bancul de lucru pentru demonstratia din fosta patiserie imperiala |
|
Strudel show - pregatirea foii |
|
Foaia este marita si subtiata pâna se poate citi prin ea |
|
Strudel show - tehnica de împachetare |
|
Strudelul este finalizat, gata de pus la cuptor ... |
|
Suveniruri si produse disponibile în magazin dupa Strudel show |
Am inclus mai jos fragmente din filmarea noastra la
Strudel Show. Rezolutia este ceva mai slaba pentru a pastra o dimensiune rezonabila a fisierului. Insa, cred ca dinamica unui film este cel mai bun mod de a arata ce înseamna aceasta demonstratie. Noua ne-a placut momentul, a fost ceva oarecum inedit, care ne-a relaxat si ne-a deviat putin de pe fagasul unei vizite focusata pe arta si istorie. Iar bucatile de strudel au fost delicioase...
Strudel Show
Eu am vizitat palatul la intoarcerea din Franta, dupa ce am vazut Versailles-ul recunosc ca am fost putin cam blazata. Nu erau CD-uri pe vremea aia, dar un pliant mic cu ilustrate luat de acolo il mai redeschid si acum, dupa atatia ani...
RăspundețiȘtergereDorinta de-a lua de la inceput muzeul cand ajungi la iesire si eu o am, am si practicat-o atat la Vatican cat si la Palatul ducal din Venetia.
In orice caz, surprinzator ca gasesti material tiparit in romaneste, e cuprinzator sau o simpla brosurica? Eu in Roma am gasit doar o brosura cu rugaciuni in romaneste la un obiectiv, asta se cere, asta se ofera.
Exact continutul de pe audioghid se gaseste si tiparit în limba româna.
Ștergere