/* script Google analytics */

joi, 17 ianuarie 2013

Vacanta 2011 (16) - Grossglockner (-I-) - Farmecul unui faimos drum panoramic alpin

  Imediat dupa întoarcerea de la Innsbruck, dupa acea zi minunata de vacanta (trecerea prin Gerlos Pass, Swarowski Kristallwelten, National Park Zentrum din Mittersill si scurta descindere la Innsbruck), am consultat la o ora foarte târzie din noapte previziunile meteo si ne-am decis în mare masura asupra programului de a doua zi. Apoi, foarte matinali, am observat ca pe canalul meteo austriac (am mai vorbit despre acest deosebit de util program tv pentru turistii aflati în vacanta...) se anticipa o zi frumoasa, poate nu tocmai perfecta, dar cu mari sanse de soare si vreme buna în zona care ne interesa. Asa ca ne-am zis ca nu are rost sa asteptam o alta zi cu vreme poate mai buna (desi timp era, noi mai aveam înca o saptamâna plina la aceasta baza de cazare) si sa atacam unul dintre obiectivele importante pe care le vizam în sectiunea montana a vacantei noastre si pentru care chiar ne doream în mod special o vreme cât mai frumoasa. Asa ca tema acestei zile avea sa fie drumul panoramic alpin Grossglockner HochAlpenStrasse.
   Inainte de a porni povestea, desi sunt convins ca marea majoritate a celor care ajung sa citeasca aceste rânduri stiu despre ce este vorba, sa spun pe scurt ce cred eu ca reprezinta ceea ce se numeste Grossglockner Hochalpenstrasse.
   Este poate cel mai cunoscut drum panoramic din Austria si totodata unul dintre cele mai faimoase trasee de acest gen din Alpi si asta pentru ca Grossglockner-ul are anumite elemente care îl diferentiaza de alte drumuri similare si care îi confera totodata anumite atuuri specifice. Cred ca pentru oricine ajunge în Austria într-o zona cu o raza fie si de 200 km în jurul acestui traseu, vacanta ar fi poate neîmplinita complet fara o parcurgere a Grossglockner-ului. Si asta pentru ca, fara îndoiala, Grossslockner Hochalpenstrasse nu este doar o simpla sosea alpina, nu este doar un banal drum panoramic, ci este un obiectiv în sine, cu istorie si traditie, o sansa unica de a patrunde într-o arie cu peisaje fabuloase. Mai mult chiar, Grossglockner-ul ofera posibilitatea unei incursiuni cu caracter educativ în lumea montana în general si alpina în particular (flora, fauna, hidrografie, ghetari, istorie, etc). Grossglockner-ul poate fi privit si parcurs nu doar ca o simpla trecere în viteza între punctele de început si de final ale unui drum poate mai special decât altele, ci si ca o veritabila experienta multidimensionala. Pe Grossglockner, dincolo de fascinatia unor locuri de poveste, poti observa si întelege anumite lucruri, care stârnesc bucurie sau amaraciune. Putem vedea ca "normalul" este situatia pe care o regasim în aceste tari civilizate, cu drumuri si infrastructura generala cvasiimpecabile, indiferent de altitudine, conditii meteo, etc, putem vedea ca "normalul" este o natura curata si protejata, chiar în zone teribil de frecventate de fluxuri masive de turisti. Putem vedea ca investitiile adevarate produc lucruri de exceptie si sunt facute în beneficiul populatiei... Si de asemenea ca exista si tari unde exista respect pentru om, unde în general când platesti pentru un lucru (Grossglockner-ul este un drum cu plata), esti respectat pentru asta si chiar primesti ceva corespunzator (în cazul de fata - servicii) în schimb...
    In desfasuratorul nostru de vacanta alocasem acestui obiectiv o zi întreaga, deoarece stiam la ce sa ne asteptam, dupa documentarea facuta. Traseul zilei asa cum l-am conceput noi este înfatisat mai jos si a masurat circa 240 km. Doar o cincime din acest parcurs este reprezentata de drumul alpin Grossglockner. Am plecat din Dorfgastein, am parasit soseaua principala carea leaga Salzburgerland de Tirol spre Fusch, am parcurs apoi Grossglockner-ul (cu toate punctele sale de interes si cu principalele derivatii, cum se va vedea mai departe), ne-am oprit putin în Lienz - cel mai important oras din EstTirol-ul austriac, iar la întoarcere am ales un alt drum, mai rapid, cu trafic mult mai intens, dar si el deosebit de frumos - prin Tauerntal, cu trecere prin tunelul Felbertauern, regasind soseaua principala B165 la Mittersill, pe care am revenit (din nou seara foarte târziu) la Dorfgastein.

Traseul zilei a sasea - Grossglockner - Lienz - Tauerntal (tunelul Felbertauern) 
  Parcurgerea Grossglockner Hochalpenstrasse a fost o extraordinara experienta pentru noi. Sunt locuri atât de frumoase, încât am ales o formula de a scrie despre acest obiectiv în trei postari, care sa fie publicate simultan. In aceasta prima postare ma voi referi la lucrurile generale legate de drumul panoramic si la primul segment al acestuia. A doua postare va fi dedicata unor puncte de reper mai speciale - precum Fuscher Torl, EdelweissSpitze si Heiligenblut. A treia postare se va referi la Franz Joseph Hohe si la ghetarul Pasterze. Vor fi multe imagini, dar si link-uri catre montaje postate pe Youtube, rezultate din filmuletele facute de noi în aceasta zi.
  Ideea drumului Grossglockner Hochalpenstrasse a prins contur în al treilea deceniu al secolului XX, mai precis în 1924 când inginerul austriac Franz Wallack a fost însarcinat cu proiectarea unui drum rutier, prevazut initial a avea o latime de 3 m, cu posibilitati de extindere la 5 m. Drumul peste trecatoarea Hochtor urmeaza trasee mai vechi, dovezile arheologice indicând folosirea în scop comercial a cararilor din zona înca cu 2000 de ani îC. In ciuda crizei economice care zguduia lumea în acei ani, guvernul landului Salzburg a impulsionat finantarea proiectului, iar lucrarile au început efectiv la 30 august 1930. Istoria consemneaza numele primului driver care a traversat masivul Hohe Tauern pe Glocknerroad (se numea Rehrl) într-un vehicul cu motor de 1.2 l si 32 cai putere, cu un consum mediu de 10 l/100km. Deschiderea oficiala a avut loc la 3 august 1935, iar costurile totale estimate în echivalent moneda actuala s-au ridicat la (doar...) 53.5 milioane euro, cu toate facilitatile aferente implementate. Pe mine cifra m-a socat, obisnuit fiind cu costurile pentru constructia sau asfaltarea drumurilor de la noi. Ce-i drept, Grossglocknerul se gaseste în Austria si atunci lucrurile devin explicabile. Dar, ca sa întelegem diferentele, sa comparam cu ceea ce reprezinta în Romania costurile oficiale pentru 1 km de autostrada pe teren plat ( nici nu îndraznesc sa vorbesc despre costul estimat pentru 1 km pe traseul Comarnic - Brasov...) sau cu cât s-a platit doar pentru asfaltarea Transalpina (nu si alte facilitati aferente). Dar, nu are rost sa filosofam pe aceasta tema, mai bine sa ne bucuram de imaginile ce surprind doar partial frumusetile pe care le ofera Grossglockner Hochalpenstrasse.
    
Harta turistica a Grossglockner Hochalpenstrasse
Pozitionarea drumului alpin fata de principalele autostrazi din zona
Profilul Grossglockner Hochalpenstrasse
   Dupa al doilea razboi mondial, drumul a fost reparat si modernizat de catre compania care îl detine si astazi în administrare - "Grossglockner High Alpine PLC". Aceasta este o foarte moderna si activa companie turistica, cu un portofoliu largit, care cuprinde si alte drumuri alpine panoramice (toate cu plata): Gerlos Road,  Nockalm Road, Villach Alpine Road, Goldeck Panorama Road, precum si parcul tematic Krimml Wonder World of Water. Si poate ca peisajul natural este mentinut impecabil în masivul Hohe Tauern, în ciuda afluxului urias de turisti, si datorita faptului ca autoritatile din cele trei landuri implicate - Carinthia, Salzburg si Tirol - si-au dat mâna si colaboreaza excelent în acest sens. Cele trei landuri au înfiintat si reglementat înca din 1971 Parcul National Hohe Tauern si au actionat pentru dezvoltarea turistica a acestei zone. 
   Astazi, Grossglockner Hochalpenstrasse este unul dintre cele mai frecventate locuri din Austria (pentru ca trebuie sa tinem cont ca traseul este deschis publicului doar între începutul lui mai si sfârsitul lui octombrie). Statistica indica circa 900.000 de vizitatori anual.
   Grossglockner Hochalpenstrasee are o lungime de 48 km, cu 36 de viraje numerotate (în traditia drumurilor montane - acele curbe în ac de par, cu rampe pronuntate). La aceasta lungime se adauga câteva extensii laterale, dintre care cele mai importante sunt derivatiile catre EdelweissSpitze (alte 6 viraje numerotate) si spre Franz Joseph Hohe. Inclinarea maxima a rampelor atinge doar 12% pe traseul principal si 14% spre EdelweissSpitze (am parcurs în alte zone din Austria segmente de drum cu pante de 23-24%). Parerea mea este ca Grossglockner-ul nu este un drum dificil de parcurs pentru soferi, totul a fost gândit pentru confortul maxim al driverilor. De fapt este o situatie destul de raspândita în Alpi, drumurile montane nu  necesita abilitati deosebite ale soferilor. Ba chiar as putea spune ca un sofer are nevoie de mai multa tehnica pe drumurile montane din Muntenegru, decât pe cele din Alpi.
   Deci, statistic se spune ca drumul alpin masoara 47,8 km. De fapt, primii km, de la intrarea pe drum în localitatea Bruck a.d.Glocknerstrasse si pâna dupa Fusch si aproape de punctul de taxare se deruleaza calm, cu pante line, fiind doar o pregatire pentru patrunderea pe adevaratul domeniu montan. Peisajele sunt frumoase si pe aceasta portiune initiala si undeva în fata încep sa se vada cum se apropie adevaratii munti Tauern.

Grossglockner pe prima portiune, putin dupa Fusch
 
Adevaratul domeniu montan începea sa se profileze în departare

   Grossglockner Hochalpenstrasse este un drum cu taxa. Biletul pentru o zi pentru un vehicul de pâna la 8 persoane costa în 2011 29 euro, iar cardurile Salzburgerlandcard ne-au oferit o reducere de 2 euro. Pentru 2013 pretul anuntat este de 33 euro/vehicul. Nu stiu daca pare mult sau nu, cert este ca dupa bariera de taxare, biletul platit confera acces si gratuitate la toate facilitatile oferite turistilor pe traseul Grossglockner. Si ma refer aici la toate spatiile de parcare (inclusiv la parcarea etajata de la Franz Joseph Hohe) si la toate expozitiile amenajate în diferite puncte pe traseu, care veti vedea ca sunt destul de atractive. Doar folosirea mijloacelor de transport pe cablu (cum ar fi funicularul de la Franz Joseph Hohe) este evident taxata suplimentar.
    Peisajul începe sa se schimbe, practic km dupa km parcurs. Drumul urca, destul de lent pe aceasta prima portiune a sa, dar în mod evident ne apropiem de zonele înalte, putând vedea chiar si mici fragmente de ghetari din Valea Ferleiten. O multime de firisoare repezi se preling pe pantele muntilor, alimentate din zonele zapezilor permanente (care se reduc într-un ritm îngrijorator în ultimii ani). Faptul ca vedeam din ce în ce mai multe masini oprite în parcari arata ca peisajele majestuoase impresioneaza chiar si pe prima portiune a soselei alpine, prin frumusetea lor, multimea de turisti.

Imagini din portiunea dintre primele puncte de reper din traseu: Piffkar (1620 m) si Hochmais(1850 m)

  Grossglockner Hochalpenstrasse este un traseu de poveste, unul dintre acele drumuri si experiente legendare pentru ciclisti si motociclisti. Aceste sosele alpine atrag ca un magnet aceasta categorie de driveri, iar fenomenul este unul general, fie ca vorbim despre Austria, Italia, Franta ori Elvetia. Cred ca pentru un sofer este si principala grija pe un astfel de drum, si anume sa fii atent la motociclistii care te depasesc în mare viteza si care accelereaza uneori imprudent în viraje si sa feresti ciclistii care urca pantele cu greutate, dar care din cauza efortului sustinut pot manifesta lipsa de luciditate si pot efectua manevre riscante. A parcurge Grossglockner-ul este probabil nu numai o experienta de neuitat, ci chiar un veritabil trofeu, un triumf al abnegatiei si tenacitatii pentru un ciclist. Iar pentru motociclisti, traseul ofera teren prielnic pentru manifestarea spiritului de grup, de casta, de descatusare a energiilor si senzatiilor oferite de un nivel foarte ridicat de adrenalina. Am vazut bikeri de toate vârstele, ceea ce arata ca pasiunea nu moare si se mentine indiferent de trecerea anilor. Insa spectacolul nu este rezervat exclusiv celor pe 2 roti. Soselele alpine sunt poate cel mai potrivit loc pentru a te bucura de cadrul natural într-un vehicul decapotabil sau într-unul de epoca. Astfel de masini vechi, care arata însa exceptional si sunt perfect functionale si performante sunt o constanta pe toate drumurile montane din Alpi. Asa ca, la frumusetile naturii se adauga si spectacolul oferit de bikeri, de ciclisti si de masinile de epoca.

In dreptul punctului de oprire de la Hochmais
Motociclisti si ciclisti  în numar mare creeaza un element specific pentru soselele alpine

   Un filmulet cu aspecte din prima parte a traseului ("Grossglockner -I-")poate fi gasit la acest link pe Youtube.
   Drumul continua sa urce dupa Hochmais cu o panta aproape constanta de circa 10% si se ajunge la un obiectiv interesant, asa numitul Alpine Nature Show Museum. Aici, la 2.260 m altitudine turistii pot face o oprire pentru a se bucura de câteva excelente puncte de belvedere, dar si pentru a vizita spatiul expozitional  care propune o incursiune în ambientul extrem de divers si de sensibil al masivului Hohe Tauern. Poate ca e greu sa fii atras de o expozitie dedicata naturii alpine, când în exterior poti vedea toate acele magnifice peisaje, dar Alpine Nature Show Museum propune o viziune putin diferita, cu elemente de mare atractivitate, în special pentru copii. Regasim aici o maniera originala de a evidentia elemente de fauna si flora si un profund mesaj ecologic de prezervare a naturii montane. Cred ca în special când vremea nu este tocmai favorabila, astfel de refugii cu caracter educativ pot fi extrem de binevenite.

La 2.260 m - Alpine Nature Show Museum
Drumul continua sa urce ...
Grossglockner Hochalpenstrasse
   Acest punct de la 2.260 m este extrem de interesant pentru ca ofera o minunata perspectiva atât asupra drumul din vale, cât si asupra segmentului urmator plasat pe urcare. De aici se pot vedea perfect urmatoarele repere, atât Fuscher Torl, cât si EdelweissSpitze. Asa ca, parca imboldul de a reporni la drum si de a cuceri pantele ce urmeaza creste în intensitate în acest punct.
 
Cladirea din fundal gazduieste Alpine Nature Show Museum
Parcarea de la 2.260 m
Indicator spre unul dintre numeroasele vârfuri de peste 3.000 m

    Un alt montaj din filmuletele facute de noi ("Grossglockner -II-") poate fi vazut la acest link pe Youtube.
    Dupa cum se poate vedea, vremea chiar a fost buna, am beneficiat de soare pe cea mai mare parte a traseului, chiar daca cerul nu a fost perfect limpede si valatuci de nori alburii ascundeau uneori semetele creste alpine.

Grossglockner Hochalpenstrasse - la cota 2.260 m
Din interiorul Alpine Nature Show Museum
 
Extrem de interesant si atractiv, în special pentru copii

   De fapt parcursesem abia prima portiune a Grossglockner Hochalpenstrasse si locurile si reperele cele mai frumoase abia se profilau în fata. Am trecut si noi prin expozitia de la aceasta cota, dupa care ne-am continuat drumul, urcând spre noi înaltimi si noi privelisti de poveste.

Undeva sus se vede EdelweissSpitze
Fuscherl Torl
  In fata noastra se profilau culmea EdelweissSpitze si Fuscherl Torl. Grossglockner-ul ne chema pentru a ne arata alte locuri încântatoare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu