Vacanta 2011 (29) - Spectacol cu stapânii vazduhului în Valea Rauris. Kolm-Saigurn - poarta catre tinutul minelor

    Mai bogati, nu la propriu, cu aurul cautat la Goldwaschplatz Heimalm, ci mai bogati cu experienta si distractia câstigate în momentele în care ne-am transformat în prospectori, am urcat cu gondola la statia superioara (1.753 m). Doua au fost ratiunile pentru care inclusesem acest punct în desfasuratorul nostru: perspectiva panoramica asupra Vaii Rauris si a masivelor montane învecinate si un show de factura speciala. La cabana din apropierea statiei superioare a gondolei de la Rauris Hochalm se desfasoara de doua ori pe zi o demonstratie inedita, Greifvogelschau, în esenta un spectacol cu pasari de prada, cu pasari utilizate la vânatoare. 

   

Soarele ne zâmbea din nou la plecarea de la statia mediana

Statia superioara a gondolei de la Rauris

  Pâna la ora începerii demonstratiei cu pasari de prada am preferat o scurta plimbare spre un mic lac din apropiere, vazut deja de noi din gondola. Rauris-ul începea sa ne arate si alte atractii ale sale si cu toate ca norii nu reuseau sa se împrastie complet, parca totusi si panorama asupra vaii devenea tot mai ampla.

Micul lac din apropierea statiei superioare

Apa extrem de limpede oglindea vazduhul si piscurile învecinate

  Am înconjurat lacul, a carui apa incredibil de limpede era populata cu pesti (în Austria acesta este un fapt comun chiar si pentru cele mai mici ochiuri de apa din parcuri ori din gradinile castelelor...), admirând imaginea oglindirii muntilor învecinati si a cerului. Statia superioara de la Rauris Hochalmbahn este totodata punct de plecare pentru o seama de trasee de drumetie si într-adevar, multi turisti cu rucsacuri în spate si înarmati cu bete de trekking se avântau pe cararile muntelui. Intervalul de timp pâna la al doilea spectacol al zilei nu era însa mare, asa ca aici ne-am multumit cu scurta plimbare de pe platou si din jurul lacului.

Perspectiva asupra Vaii Rauris

   Aici, la cabana de la statia superioara a gondolei de la Rauris se gaseste unul dintre putinele locuri din Salzburgerland care ofera posibilitatea de a asista la o demonstratie (nu putem sa-i spunem dresura) cu pasari de prada (termenul de pasari de vânatoare este si el oarecum inexact). In fapt, daca îmi amintesc bine, eu identificasem trei astfel de locuri, acesta de la Rauris fiind cel mai la îndemâna de prins în desfasuratorul nostru. Eram curios sa vad cum se poate transforma o astfel de îndeletnicire, care poate fi numita chiar o arta cu radacini extrem de înepartate în timp, într-un spectacol care sa capteze atentia turistilor.

Cabana de la statia superioara a gondolei Rauris Hochalmbahn ... 

... locul de desfasurare a spectacolelor Greifvogelschau

Pot fi vazute aici (spre încântarea copiilor) mai multe exemplare din specii de pasari care traiesc în arealul alpin

In asteptarea începerii show-ului ...

    Costul biletului pentru a asista la aceasta demonstratie este 10,50 euro/persoana (10,00 euro în 2011), existând si posibilitatea unei combinatii mai economice împreuna cu biletul de urcare dus-întors cu gondola. Insa si acest obiectiv este inclus pe lista partenerilor Salzburgerlandcard, iar posesorii unor astfel de carduri beneficiaza de gratuitate. In fapt, aveam sa constatam ulterior ca aici pretul este mare raportat la calitatea show-ului, deoarece chiar în ziua urmatoare, într-un cadru de exceptie, aveam sa asistam la un spectacol cu pasari de prada absolut extraordinar.
   Vânatoarea cu pasari de prada este o arta straveche, provenind din deserturile Asiei, îndeletnicire foarte apreciata în perioada medievala, mai ales la curtile regale sau la asezamintele nobiliare cu pretentii. Consideratii asupra istoriei acestei arte voi face într-o postare viitoare în care voi descrie demonstratia de acest gen la care am fost martori la Werfen. Despre show-ul de la Rauris Hochalmbahn pot spune ca a fost condus de un singur maestru (bine pregatit însa...) si s-a desfasurat în fata a circa 50-60 de turisti. S-a vorbit numai în germana si a existat destula interactivitate sub forma comunicarii între cel ce sustinea spectacolul si public. Iar zborul si plutirea delicata a zburatoarelor constituie deliciul si chintesenta demonstratiei.
 

Maestrul soimar care sustinea show-ul

Demonstratii de urmarire a prazii si atac la comanda

Cer senin, dar o scurta repriza de ploaie ne-a atins si în timpul spectacolului...

   In ce consta de fapt un asemenea spectacol cu pasari de prada? Maestrul soimar (îi spunem asa, desi nu numai soimii sunt introdusi în spectacol, dar vânatoarea clasica apela doar la specii de soimi) prezinta diverse aspecte legate de istoria si traditia acestei arte, precum si despre speciile de pasari considerate apte pentru vânatoare si dresaj. Se poate vedea echipamentul specific, comunicarea dintre maestru si pasarile sale, modul de recompensare dupa executarea comenzii transmise. Ceea ce se urmareste este mai ales demonstrarea faptului ca pasarea de prada realizeaza anumite actiuni numai la comanda maestrului. Se poate imagina scena unei vânatori (e drept ca ai nevoie de o doza buna de imaginatie...), când pasarii i se comanda sa urmareasca si sa supravegheze prada (sa zicem un iepure ori chiar o alta pasare), atacul urmând a se produce doar la semnalul maestrului. Si într-adevar era evident ca pasarea de prada eliberata descria cercuri în jurul zonei, urmarind cu atentie comenzile si atacând fulgerator când i se cerea acest lucru. Atacul avea loc asupra unei momeli (o imitatie de animal antrenata în miscare si apoi eliberata de catre maestrul soimar).
     In acest montaj pe Youtube se pot vedea fragmente din filmuletele noastre de la show.
     Ce ar mai fi de amintit? Poate faptul ca la final una dintre pasari n-a mai vrut cu nici un chip sa revina pe mâna maestrului (pentru a se reîntoarce în incinta sa) si astepta încapatânata pe un acoperis din apropiere. Ni s-a spus însa ca nu e o problema, ca în câteva zeci de minute pasarea va reveni singura în cusca sa, ca nu e prima data când se întâmpla asa ceva.
    In acest show diversitatea a fost asigurata doar de prezentarea tehnicii de vânatoare utilizând succesiv exemplare din diverse specii, de la ulii si soimi de talie mica, pâna la cea mai mare specie de vultur din Alpi. Apoi, în show-ul de la Werfen am înteles însa ca mijloacele de a face spectacol sunt mult mai diverse...

Pregatirea unei comenzi de atac

Pasari de prada din specii diverse...

... pâna la specia cea mai mare de vultur alpin

   Greifvogelschau a fost ceva inedit pentru noi, un alt exemplu clasic despre cum cu inteligenta poti sa creezi o atractie turistica veritabila într-un cadru adecvat. As fi fost însa dezamagit per ansamblu de un astfel de show daca singura experienta de acest gen ar fi ramas cea de la Rauris, însa din fericire, chiar în ziua urmatoare aveam sa asistam la Werfen la un show de o cu totul alta anvergura, la un show de clasa.
    Valea Rauris este un mic colt de rai în Salzburgerland, însa ea nu se rezuma doar la partea sa dinspre nord (cea mai frecventata de vizitatori), unde sunt concentrate cele mai importante atractii turistice, instalatiile de transport pe cablu, etc. Din ceea ce citisem în documentarea mea întelesesem ca o comoara stiuta de localnici, dar mai putin atinsa de valurile de turisti se gaseste discret amplasata la extremitatea sudica a acestei vai. Se ajunge aici pe un vechi drum al minerilor catre exploatarile de aur, argint, plumb sau alte metale neferoase din acest masiv - pe asa numita cale Kolm-Saigurn.
    Pe masura ce avansezi spre sud în Valea Rauris peisajul se schimba, verdele deschis al pajistilor dinspre nord capata o nuanta închisa, valea se îngusteaza anticipând parca patrunderea într-un tinut aparte. De la punctul de taxare începe adevaratul drum scenic Kolm-Saigurn, nu foarte lung (sub 10 km), dar virajat si în urcare. Biletul de acces este 9 euro/autoturism (acelasi pret în 2011), iar cardurile Salzburgerland ofera gratuitate pentru o intrare în perioada de valabilitate. Senzatia resimtita a fost cu totul speciala pe Kolm-Saigurn si la fel la capatul sau, în zona de parcare Lenzanger. A fost singura portiune unde în Austria o ciuta însotita de un mic Bambi a traversat soseaua la doar câtiva metri în fata noastra (din pacate nu filmam în acel moment...). Parca pe masura ce avansam linistea devenea tot mai prezenta, parca ne apropiam de un loc sacru, o ambianta care apasa prin maretia si grandoarea sa. Si spun acest lucru pentru ca în esenta asta este Kolm-Saigurn - la capatul sau, imensa parcare de acolo este punctul de acces spre o zona unica, spre un fabulos regat montan, care ofera cu generozitate opaleta larga de optiuni.

Regatul montan de la Kolm-Saigurn învaluit în plafonul jos de nori

Edelweiss - Floarea de colt - un simbol national al Austriei

Traditionalele panouri informative, care la ei nu sunt degradate ...

    La Kolm-Saigurn am simtit parca cel mai puternic regret din întreaga noastra vacanta centrata pe Austria, regretul ca am ajuns la un moment nepotrivit, ca era prea târziu pentru a ne avânta spre crestele muntilor de la care nu ne putem dezlipi privirea si care parca manifestau o atractie hipnotica. Am gasit aici unul dintre putinele locuri în care, fara sa exagerez, pot spune ca resimteam chemarea, o chemare a muntilor, a piscurilor albite si a abruptului stâncos care se oferea generos în fata noastra. Se poate vedea o schita topografica sugestiva într-una dintre imaginile de mai jos.  Doua piscuri semete de peste 3.000 m flancheaza capatul vaii: Sonnblick (3.106 m) si Schareck (3.123 m), iar între acestea se profileaza alte 5-6 vârfuri aproape la fel de semete, câteva depasind 2.900 m. Cascada Barbara, trasee circulare tematice (drumul aurului, drumul piscurilor înalte, etc), o multime de cabane (unele recomandate pentru calitatea preparatelor gastronomice oferite), câteva stâni rustice si mai ales un cadru natural fabulos, toate sunt lucruri care îl asteapta pe turistul îndraznet ce paseste dincolo de capatul drumului Kolm-Saigurn.
    Spuneam ca eram cuprins de un regret puternic ca nici în acea zi (era destul de târziu, numai drumul pâna la baza muntilor de la parcare consuma înca 20 min, dupa care era nevoie de cel putin 2-3 ore pentru a te avânta macar spre puncte intermediare) si nici în una din putinele ramase din sederea la Dorfgastein nu puteam practic sa urcam spre vârfurile din fata noastra (din ratiuni de timp - pentru ca majoritatea traseelor importante estimau durate de 9-10 ore).

Optiunile de trasee pornind de la drumul minerilor Kolm-Saigurn sunt numeroase ...

Se poate ajunge cu autobuzul din Rauris pâna în parcarea Lenzanger

Accesul cu masinile este permis doar pâna aici

     Un filmulet cu imagini din Raurisertal si de pe Kolm-Saigurn poate fi vazut la aceasta adresa pe Youtube.
    Kolm-Saigurn poate fi începutul unei aventuri. La plecarea de la Lenzanger, mi-am dorit ca într-o zi sa putem reveni si sa parcurgem pâna la capat drumul minerilor, ba mai mult chiar, sa atingem culmile care se înaltau majestuos în fata noastra. Cine stie, poate vom avea aceasta sansa...
   Spre seara devenise clar faptul ca norii amenintatori se dispersau si ca puteam conta pe vreme buna în continuare. Mai aveam trei zile pline din etapa Dorfgastein a vacantei noastre si stiam ca urmau unele dintre cele mai frumoase obiective din zona. In ziua urmatoare urma sa ne deplasam la Werfen ...