Vacanta 2011 (11) - Abatia Admont si comoara sa ascunsa

    Când am citit despre Admont si abatia care da faima acestei localitati (în perioada când ma documentam pentru segmentul de vacanta din zona Schladming), când am vazut imaginile realizate de alti turisti, am realizat brusc faptul ca mai exista cel putin un alt loc în Austria care sa se ridice la nivelul unui obiectiv turistic monastiresc precum cel de la Melk (abatia din Melk o vizitasem cu un an în urma). La Melk si la Admont regasim doua extraordinare institutii monahale, doua manastiri restaurate si întretinute excelent, doua obiective integrate exemplar în circuitul turistic, care pot da vizitatorilor o idee reprezentativa despre forta si gradul de dezvoltare din trecut al acestor entitati. Si poate mai important decât orice, în ambele manastiri exista câte o comoara ascunsa (de fapt as spune ca sunt depozitarele unor asemenea comori artistice si culturale), câte o biblioteca, iar când spunem "biblioteca" ne referim la semnificatia medievala a acestui termen.

     Admont (numele provine din latinescul "ad montes" - în munti) este o localitate aflata într-un loc de o rara frumusete. La marginea unui actual parc natural national (Gesause National Park), pe malul râului Enns, probabil ca acest loc i-a cucerit prin perfectiunea sa pe calugarii benedictini de la manastirea St.Peter din Salzburg, care la 1074 au fondat aici manastirea din Admont, care este în prezent cea mai veche manastire functionala din Styria. Abatia din Admont are drept patron spiritual pe Saint Blaise.
    De-a lungul evului mediu, manastirea a prosperat, dezvoltându-si un bun renume gratie scriptorium-ului de aici si preocuparilor stiintifice remarcabile ale unor calugari din abatie. Scriptorium-ul, acel loc în care în perioada medievala se copiau scrierile monastice si se realizau acele minunate manuscrise din vechime, era un element complementar absolut necesar unei biblioteci. In acest fel, întelegem ca au existat la Admont toate premisele de a cladi în timp aceasta uluitoare comoara care este Biblioteca abatiei, un loc de neratat pentru turistii care trec prin zona.
 

Biserica Abatiei Admont

Cladirea ce adaposteste muzeul manastirii

Panouri indicatoare la abatia Admont

    Biblioteca Manastirii Admont este considerata una dintre cele mai importante proprietati culturale ale Austriei si una dintre cele mai valoroase manifestari de arta baroca târzie din Europa. La începutul sec.al-XIX-lea a fost numita (oarecum supraevaluat, dar nu fara anumite argumente justificative) "a opta minune a lumii". Din punctul meu de vedere, acest obiectiv nu e deloc unul banal, ba dimpotriva - cred ca aici la Admont se poate vedea o opera de arta absolut exceptionala. Si când spun opera de arta ma refer la faptul ca Biblioteca din aceasta abatie ar trebui privita ca un întreg rezultat din contopirea unei sume de elemente - arhitectura, fresce, sculpturi, scrieri si materiale tiparite - care s-au amestecat si au dat nastere unei creatii superbe, cu iz divin - un veritabil templu al cartilor si cunoasterii în istoria Ordinului benedictin.
   Biblioteca Manastirii Admont (finalizata la 1776) a fost comandata de Matthaus Offner (care a condus abatia între 1751-1779) si realizata de maestrul constructor Josef Hueber din Graz, în stilul barocului târziu. Staretul manastirii a dorit sa construiasca acest edificiu cu ocazia împlinirii a 700 de ani de la înfiintarea abatiei, iar aceasta idee, împreuna cu geniul constructorului materializat în faimoasa Biblioteca, i-au asigurat ulterior o mentiune remarcabila în toate cartile de istorie.
    Josef Hueber a fost un adept declarat al ideilor iluminismului si a transpus aceste principii în opera sa. Se spune ca precum ideile în mintea omului, lumina ar trebui sa umple camera, iar la Admont acest lucru este izbitor în salile Bibliotecii. Lumina - multa lumina, culori vii, stralucire, decoruri si reprezentari sculpturale cu semnificatii încifrate - toate aceste elemente creeaza un cadru inedit pentru o sala de biblioteca, de la care te-ai astepta mai degraba la ceva tern, linistit si poate chiar semiobscur. Biblioteca din Admont are o lungime de 70 m, o latime de 14 m si o înaltime de 11 m (12,7 m la cupola centrala) si este împartita în trei sectiuni, fiind cea mai mare sala monastica de biblioteca din lume.

Intrarea în corpul de cladire al Bibliotecii si Muzeului

Pe holuri, catre intrarea în Biblioteca

   In conceperea creatiei sale, Huber s-a inspirat de la Biblioteca Nationala a Austriei din Viena (la acea vreme era Biblioteca Curtii Imperiale), mai precis din arhitectura salii principale a acestei institutii. Sala Bibliotecii din Admont cuprinde de fapt trei camere legate si acoperite de sapte cupole. Sala centrala este acoperita cu o bolta unica, iar camerele extreme dispun de câte trei cupole eliptice. Diviziunea în trei a spatiului confera salii (altfel foarte lungi - 70 m) proportii placute si un aspect general armonios încântator. O galerie cu balustrade se deruleaza pe toata lungimea celor doua sali extreme si subliniaza efectul de etaj, de doua nivele, diminuînd voit sentimentul de înaltime al cupolelor. In camera centrala abordarea arhitectului este însa exact opusa, aici fiind prezent un accent pe verticalitate prin cele 12 coloane de marmura roz care sustin bolta si prin lipsa galeriei. Iar podeaua salii este realizata din peste 7.000 de paralelograme din marmura alba, rosie sau gri, ingenios dispuse într-un model geometric cu valente tridimensionale.
    Ochiul vizitatorului este fascinat de viziunea spatiala de ansamblu a camerei Bibliotecii în sine. Insa cu siguranta fascinatia se leaga si de decorul artistic magnific, marcat de frescele de Bartolomeo Altomonte, de marmura de o cromatica variata folosita în coloane, placi sau fragmente foarte mici, de rafturile albe cu decoratiuni aurii din stucca si nu în ultimul rând de sculpturile din lemn ale lui Josef Stammel.

Biblioteca Manastirii Admont - vedere axiala

Cele trei sectiuni, galeria si podeaua din marmura (în prim-plan fresca din a treia bolta)

   Singurul lucru care mi-a displacut la Admont a fost semnul referitor la interzicerea fotografiilor în sala Bibliotecii. Insa în acel splendid ambient nu ma puteam conforma, tentatia era cu mult prea mare. Asa ca am luat câte cadre am putut (vreo 12 în total) pâna în momentul în care un ghid care conducea un mic grup de turisti germani mi-a atras direct atentia asupra interdictiei si am închis aparatul foto. Ar fi fost atât de multe detalii de surprins ... dar sper ca si aceste câteva imagini (evident insuficiente pentru a arata splendoarea în detaliu a salii) sa poata macar schita o idee despre Biblioteca din Admont.
   Ciclul de fresce din cele sapte cupole a fost creat de Bartolomeo Altomonte, care avea vârsta de 80 de ani când le-a pictat (în lunile de vara din 1775-1776). Conform traditiilor acelori vremuri, tema de baza a ciclului în sapte parti este relatia strânsa a religiei cu artele si stiintele. Cupola centrala este dedicata temei revelatiei ca baza a religiei crestine.
   In imaginile mele se pot vedea oarecum detalii doar din frescele primei încaperi, cea de la intrarea de sud în Biblioteca. In fresca primei cupole Apollo este înfatisat central ca zeu al poeziei si luminii tronând peste cele noua muze. Bolta a doua este dedicata medicinei si stiintei. Aesculap în vestminte de medic înmâneaza o reteta unui personaj feminin care personifica farmacia. Iar a treia bolta, cea adiacenta salii centrale, prezinta teologia si religia. Teologia este reprezentata ca personaj feminin central (cu soarele pe piept), alaturi de care se afla porumbelul Duhului Sfânt si o femeie ce simbolizeaza Adevarul. Cele trei virtuti crestine - Credinta, Speranta si Generozitatea sunt reprezentate mai jos, tot ca personaje feminine.

Apollo ca zeu al luminii si poeziei

Aesculap si personificarea farmaciei

   Sculpturile si decoratiunile sculpturale din sala Bibliotecii sunt realizate de Josef Stammel, un artist care a servit la manastire pentru mai mult de patru decenii. Cei care prezinta sala subliniaza relatia tensionata dintre conceptia arhitectonica a încaperii, dintre frescele cu tenta instructiv-educativa ale lui Altomonte si lucrarile tipic baroce ale lui Stammel. Sculpturile sunt din lemn, tratat apoi cu un fel de bait, care le confera tonuri de maron închise la culoare.
   Remarcabile sunt reliefurile mari de deasupra intrarilor, care prezinta scene din Vechiul Testament - Judecata lui Solomon (la sud) si respectiv din Noul Testament - Invatatura lui Iisus în Templu (la nord). De asemenea, figurile de lemn amplasate în colturile fiecarei încaperi îi vor încânta pe vizitatori. In camerele extreme de la nord si sud regasim opt personaje biblice (cei patru evanghelisti Matei, Marcu, Luca si Ioan în camera de nord si profetii Moise si Ilie, precum si apostolii Petru si Pavel în camera de sud). In camera centrala se afla patru figuri feminine, personificari ale virtutilor: Adevarul etern - Veritas eterna, Intelepciunea divina - Divina Sapientia, Bunul simt - Prudentia si Stiinta - Scientia.
   Insa ceea ce da celebritate din punct de vedere sculptural Bibliotecii din Admont este grupul de patru statui din camera centrala, numit "Ultimele patru lucruri". Le-am admirat îndelung, am încercat sa descopar detaliile despre care citisem anterior si am ramas cu adevarat impresionat. Am reusit sa pozez una dintre ele, probabil pe cea mai cunoscuta si mai reprezentativa, dar pentru a sprijini descrierea acestui grup statuar am inclus mai jos si doua imagini care nu îmi apartin, ale altor doua statui din grup.
   "Moartea" prezinta fiinta umana ca un pelerin batrân, ajuns la capatul vietii sale. Un schelet înaripat care se apropie în spatele pelerinului personifica moartea. In opozitie se afla "Invierea", simbolizata de un tânar frumos, tocmai trezit din mormânt la viata vesnica, urmând sa se prezinte la judecata lui Hristos. "Raiul" este reprezentat alegoric de o femeie frumoasa, iar "Iadul" de o figura masculina care în mâna dreapta tine un sarpe încolacit ca un inel - simbol al osândei de a se târâ vesnic - condusa spre focul subteran de o creatura demonica.

"Moartea" - din ciclul "Ultimele patru lucruri"

"Iadul"

"Raiul"

Una dintre sculturile cu personaje biblice

   Luminozitatea speciala a camerei este data, dincolo de albul rafturilor de carti, de cele nu mai putin de 48 de ferestre, toate amplasate doar pe una dintre laturile încaperii. Este elementul esential, despre care se spune ca într-un cadru impregnat de rococo si baroc face simtita adierea epocii Iluminismului.
   Nu se poate sa închei descrierea Bibliotecii din Admont fara a include câteva date referitoare la fondul de carte al institutiei. Si asta pentru ca, dincolo de fiorii treziti de de exceptionala valoare artistica a încaperii, de un loc unde parca putem regasi "frumosul" în stare pura - valoarea stiintifica a acestei locatii este data de cartile aflate în inventarul sau. Se spune ca exista aici circa 1400 de manuscrise valoroase, dintre care mai mult de jumatate provin din Evul Mediu timpuriu. De asemenea, 530 de incunabule (carti tiparite înainte de 1500 dC) si alte peste 400 de tiparituri din perioada 1501-1530 completeaza colectia. Pe rafturile albe si aurii ale bibliotecii se afla aproximativ 70.000 de lucrari imprimate, din perioada sec.XVI - începutul sec.XX.

Biblioteca Manastirii Admont - considerata cândva "A opta minune a lumii"

Lumina - adierea epocii Iluminismului

   Biletul de intrare pentru Biblioteca si muzeele manastirii costa 9,50 euro/adult (5,30 euro/copil sub 15 ani), dar este gratuit cu Sommercard. In acest pret este inclusa nu numai vizitarea Bibliotecii (desi, în mod evident, aceasta este adevarata si unica atractie), ci si a celorlalte muzee si colectii ale abatiei. Exista un dragut si interesant muzeu de istorie naturala, creat de un calugar benedictin - Gabriel Strobl - în perioada 1866-1910, care detine o imensa colectie de insecte - peste 252.000 de exemplare, iar partea cea mai valoroasa din punct de vedere stiintific este o sectiune ce cuprinde circa 80.000 de muste, fiind recunoscuta ca printre primele trei ca importanta din Europa (!). Nu lipsesc exemplare de pasari, mamifere (printre care marele leu est-african achizitionat de la faimosul explorator al Africii - Emil Holub), minerale, etc.
   Tot în aceeasi cladire, circuitul de vizitare include un mic muzeu de arta, cu obiecte din colectia manastirii începând din epoca romanica si baroca (picturi pe lemn, sticla, sculpturi, bijuterii, etc) si un segment dedicat exclusiv hainelor liturgice, existând exponate datând si din sec.al-XIV-lea. In fine, începând din 1997 Manastirea Admont a început sa-si formeze o colectie de arta contemporana si în mai multe camere pot fi vazute exemplare ale acestei colectii, marea majoritate realizate de artisti austrieci de generatie tânara.
   Domeniul manastirii, situat în plin centrul oraselului Admont este vast si ofera spatiu generos atât pentru cladiri, pentru biserica, dar si pentru o gradina de ierburi aromatice, un parc, un rezervor de apa construit în stil baroc, etc. Totul era îngrijit cu minutiozitate, peluzele aratau impecabil, curatenia si preocuparea pentru micile detalii erau si ele la cel mai ridicat nivel, ca peste tot, de altfel, în Austria. Gradinarii lucrau cu tehnica avansata si cu pricepere, iar asta se vedea cu usurinta si încânta ochii vizitatorilor.
   Biserica manastirii este o constructie cu mult mai noua decât manastirea în sine, fiind reconstruita dupa un devastator incendiu (1865) partial pe vechea fundatie romanico-gotica. Lucrarile s-au desfasurat între 1866-1869 si au fost conduse de un arhitect austriac, Wilhelm Bucher.
   Biserica abatiei Admont a avut drept model catedrala din Regensburg si a fost printre primele cladiri sacre de factura neogotica din Austria. Turnurile au 76 m înaltime. Pe fatada regasim figurile Sf.Benedict si a Sf.Scolastica, portalul fiind încoronat de statuia patronului manastirii, Sf.Blaise.

Reprezentare picturala a Abatiei Admont

Asa se îngrijeau peluzele din manastire...

Fragment de gradina la Admont

Pe alei, de la Biblioteca spre biserica

In curtea manastirii

Portalul de la intrare, cu Sf.Blaise în centru

  Interiorul bisericii este amplu si da senzatia aceea întâlnita în catedralele construite în stil gotic. Arhitectural exista un naos cu doua nave, fiecare cu cinci capele laterale si sase altare. Spuneam ca vechea biserica a fost puternic afectata (de fapt distrusa în mare masura) de un incendiu în 1865. Din fericire, totusi, la acel moment s-a reusit salvarea celor mai importante opere ale lui Josef Stammel aflate în interior (sculpturi în lemn, atât de vulnerabile în fata flacarilor).
   Marele Altar este superb, realizat din marmura de Carrara si încununat de o statuie impresionanta a Sf.Blaise (se observa si în imaginile de mai jos). Pictura din Altar este o reprezentare a Sfintei Fecioare - "Maria Immaculata" - realizata de Martino Altomonte si încadrata de 15 medalioane sculptate de Josef Stammel. Din pacate, la acel moment al zilei, nisele Altarului erau închise si nu am putut admira aceste opere de arta.

Interiorul bisericii Admont

Marele Altar si Crucifixul

Amvonul

Arcade neogotice

  Manastirea Admont detine si o faimoasa scena de Craciun, sculptata de Josef Stammel. Ea este pastrata într-o capela laterala si este expusa publicului între 25 decembrie - 2 februarie. Fiind august, nu am putut vedea aceasta opera ... si acest fapt poate fi un bun motiv de revenit cândva, pe vreme de iarna si în atmosfera de sarbatori la Admont. Marele Crucifix gotic suspendat dateaza de la 1518 si este atribuit lui Andreas Lackner. O privire mai atenta merita si frumoasele vitralii din spatele Marelui Altar.
    

Marele Altar, Sf.Blaise si minunate vitralii în fundal

Sobru si totodata impresionant

   Cred ca Admont-ul, cu manastirea sa (si mai ales cu Biblioteca din aceasta institutie) este un reper important pentru turistii ajunsi în zona. Peisajele sunt absolut minunate (poate ca imaginea de mai jos constituie si ea un argument) si atractiile disponibile pe o raza de doar câtiva zeci de km sunt numeroase si de calitate. De exemplu, noi am mai fi dorit sa mai ajungem la un alt castel - Strechau - situat relativ aproape, însa programul de vizitare era mai scurt si nu am mai avut timpul necesar pentru o vizita decenta.

 



Cam asa arata împrejurimile, vazute din gradina Abatiei Admont

Manastirea Admont - vedere exterioara

  Am revenit la Schladming pentru înca o plimbare la vreme de seara prin orasel, facând bilantul unei zile cu adevarat încântatoare, o zi în care urcasem la înaltimea Dachstein-ului, pasisem pe Sky Walk si beneficiasem de o vreme exceptionala, o zi în care descoperisem mirajul culorilor si formelor din gheata chiar în inima ghetarului în Ice Palace, dar si o zi în care vizitasem Schloss Trautenfels la umbra pitorescului munte Grimming si descoperisem Abatia din Admont cu a sa "a opta minune a lumii" - faimoasa Biblioteca monastica. Incheiam a treia zi de vacanta, urmând sa schimbam baza de cazare, de la Schladming la Dorfgastein - pe Valea Gastein. Insa mai aveam ceva în plan, sa mai urcam pe un munte (ce-i drept, mai modest ca înaltime) situat în apropiere, lânga Ramsau.