Viena 2010 ( XXIV ) - Schatzkammer - un loc fabulos

    Cred ca majoritatea împatimitilor de calatorii, majoritatea celor care iubesc voiajele, care adora experientele noi ce le permit sa descopere crâmpeie din minunata lumea în care traim, sunt oameni care dau frâu liber imaginatiei, oameni care viseaza si urmaresc sa-si împlineasca visele. Ce legatura are asta cu Viena? Pai, poate are... Poate ca fiecare om are momentele sale când ar dori sa se poata apropia de lumea fermecata a povestilor cu zâne, ori poate de universul lecturilor copilariei, cu printese, cavaleri neînfricati, castele, palate ori curti imperiale fastuoase. Apropierea de acest univers de poveste este posibila în mai multe moduri, putem vizita palatele, bisericile, edificiile din vechime, putem admira arhitectura, ne putem bucura ochii si sufletul în fata picturilor ori sculpturilor marilor artisti din trecut. Exista locuri unde apropierea de fastul curtilor regale, de luxul clasei nobiliare se combina cu posibilitatea de a aprecia o forma de arta cu totul speciala, cea a maestrilor bijutieri. Schatzkammer (Camera Tezaurului), din cadrul complexului Hofburg din Viena este un astfel de loc.   

    In Viena exista putine repere arhitectonice din perioada Renasterii, în special datorita constrângerilor economice legate de conflictele militare avute de austrieci cu turcii în acele vremuri. Intre aceste putine elemente de arta renascentista, ghidurile turistice includ cea mai veche aripa a complexului Hofburg (reconstruita în stilul Renasterii de împaratul Ferdinand I), cea din jurul Schweizerhof, unde se ajunge prin intrarea numita Schweizertor (Poarta elvetiana). Aceasta este si locatia actuala a Tezaurului Imperial, Schatzkammer - componenta a grupului muzeal Kunsthistorisches Museum (KHM).

Marea curte interioara de la Hofburg

Schweizertor - Poarta elvetiana - accesul spre Schweizerhof

La intrare în Schatzkammer

   Inainte de aceasta vacanta la Viena nu stiam foarte multe lucruri despre Casa de Habsburg. Documentarea facuta pentru obiectivele vizitate m-a facut sa descopar povestea fascinanta a unei dinastii extraordinare, poveste care consemneaza accesul la regalitate undeva pe la mijlocul sec.al-XIII-lea (înainte de Rudolph I, Habsburgii erau doar conti) si se întinde pe o perioada de circa 700 de ani. Am dobândit un maxim respect si o mare apreciere pentru aceasta casa imperiala, care de-a lungul atâtor generatii a pastrat în general toate caracteristicile unei linii destoinice de conducatori, care realmente s-a preocupat de-a lungul timpului si de viata supusilor pe care îi guverna. Din fericire, de-a lungul atâtor sute de ani Habsburgii au avut un dezvoltat spirit de colectionari (sau cel putin au încurajat acumularea de valori si gestionarea corespunzatoare a acestora). Este, poate, cea mai importanta mostenire ramasa posteritatii de la Casa de Habsburg. Marile muzee austriece (KHM, NHM, Albertina, Neue Burg, etc.) au la baza nucleul acestei colectii, dar trebuie sa ne gândim de asemenea si la inventarul palatelor imperiale de pe teritoriul fostului imperiu, pentru o apreciere mai completa.
   Daca apreciati acest gen de exponate, cele care combina o mare valoare simbolistica (istorica ori religioasa) cu o la fel de mare poate valoare materiala intrinseca (metale si pietre pretioase) si cu arta incredibila la nivel de detaliu artistic, atunci Schatzkammer este un posibil loc cu adevarat magic. Eu am avut si am dintotdeauna o puternica atractie pentru istorie, cu tot ce înseamna acest fapt (evenimente, locuri, personalitati, povesti, etc). In calatoriile noastre caut pe cât pot sa ma apropii de asemenea locuri care devin un adevarat balsam al acestei pasiuni. Ceea ce vreau de fapt sa spun este ca am vazut multe, îmi doresc sa vad si mai multe pe viitor si ca nu sunt foarte numeroase locurile ma emotioneaza la cel mai înalt nivel. Schatzkammer a fost pentru mine un astfel de loc. Poate unii vor considera ca este doar o succesiune de camere cu exponate stralucitoare, o opulenta exacerbata, decadenta poate, pe lânga care treci în pas moderat, dar care te lasa rece la final. Ce pot eu sa va spun este ca în momentul în care am ajuns în fata vitrinei ca expune Imperial Regalia, am simtit ca îmi dau lacrimile. Un mileniu de istorie (si ce istorie ....) si poate o cincime de Europa au fost marcate de cei care au purtat aceste însemne. Poti fi credincios sau nu, dar când te gasesti în fata Sfintei Lanci, sau a unor relicve precum lemn din Sfânta Cruce, cuiul care a strapuns mâna dreapta a Mântuitorului ori un fragment din fata de masa a Cinei cea de Taina, nu ai cum sa nu fii miscat. In fapt nici nu conteaza prea mult daca exponatele sunt autentice sau controversate, daca ne aflam în fata adevarului sau a legendei, importante sunt simbolurile. Si exista multe astfel de simboluri la Schatzkammer...
    Se spune ca povestea tezaurului imperial începe la 1556, când Jacopo Strada, anticar la curtea lui Ferdinand I, a fost însarcinat cu formarea, organizarea si gestionarea acestei colectii. Maria Theresia a mutat colectia în locatia sa actuala, se spune ca pentru a infirma zvonurile privind afectarea masiva a activelor imperiale de cheltuielile legate de razboaiele cu Prusia rivala. Colectia a supravietuit multor momente dificile, precum cel al razboaielor napoleoniene (pericolul era legat nu numai de siguranta, de evitarea tentativelor de jaf, dar mai ales de a a supravietui tentatiei de înstrainare a unor bunuri pentru a face rost de resurse financiare pentru continuarea finantarii fortelor militare), dar mai ales celor din timpul celui de-al doilea razboi mondial - Anschluss-ul si ulterior ocupatia sovietica.

Insemnele imperiale austriece

Coroana lui Rudolph II, ulterior coroana imperiala austriaca

Globul imperial

Mantia si sabia imperiala austriaca

   Colectia de la Schatzkammer are doua diviziuni principale: partea laica si partea ecleziastica. In mod cert, exista atractii majore în fiecare segment al colectiei. Segmentul laic se mândreste în primul rând cu mai multe seturi de însemne regale ori imperiale (asa numitele Regalia).
    Bijuteriile oficiale ale Coroanei Austriece includ magnifica coroana a lui Rudolph VI (care dupa 1804 devine coroana Imperiului Austriac), sceptrul si globul imperial cu cruce, mantia si sabia de ceremonii a monarhului. De asemenea, mantia si bijuteriile purtate de Ferdinand I cu ocazia încoronarii ca rege al Lombardiei-Veneto în 1835, precum si însemne si accesorii ale unor ordine militare (Ordinul Maria Theresia sau Ordinul Sf.Stefan al Ungariei) apartin tot bijuteriilor Coroanei Austriece.

    Coroana lui Rudolph VI este o exceptionala lucrare artistica, fiind considerata una dintre cele mai importante capodopere ale artei orfevrierilor. Realizata în 1602 la Praga, prezinta o simbolistica foarte complexa (floarea de crin, forma de mitra care indica caracterul de reprezentant al Divinitatii pe Pamânt, sirul de perle ce simbolizeaza caracterul iluminat al monarhului, etc), alaturi de minunate pietre pretioase si gravuri din aur. Sansa (ori poate frumusetea sa speciala) a facut ca aceasta coroana sa supravietuiasca (prin traditie, în general coroanele monarhilor erau distruse la moartea acestora) si sa devina un simbol al monarhiei austriece. Aceste trei însemne imperiale erau pastrate la Nurnberg si folosite doar la ceremoniile oficiale de încoronare, în restul timpului, pentru alte ocazii existând coroane personale (care de regula s-au pastrat doar ca imagini în picturi). 

Coroana Sfântului Imperiu Romano-German

Crucea imperiala (centru), Sfânta Lance si un fragment de lemn din Sfânta Cruce

Simbolul puterii monarhilor Sfântului Imperiu Romano-German

  Am spus deja ce emotie am trait, cum mi-au dat lacrimile în fata însemnelor Sfântului Imperiu Romano-German. Puteam vedea direct ceea ce se cheama Imperial Regalia, despre care citisem atâtea lucruri... Dar mai presus de orice informatie stiintifica, ma aflam în fata simbolurilor unor vremuri în care m-am transpus adesea când eram copil, când citeam "Cântecul lui Roland" sau alte legende, când însoteam imaginar în batalii cavalerii lui Charlemagne (Carol cel Mare, poate cea mai celebra figura a unui împarat al Sfântului Imperiu alaturi de un alt Carol - Quintul), când desluseam ce a însemnat aceasta structura statala extrem de eterogena, un imperiu întins de la Marea Nordului pâna în Italia, cu o istorie absolut interesanta. Charlemagne nu a purtat niciodata aceasta coroana (ea a fost faurita probabil cu mai bine de 100 de ani dupa moartea sa), dar prin mintea mea trecea lungul fir al împaratilor încoronati cu ea. Nu este cea mai artistica coroana, poate nu are vreun superlativ atasat, dar pentru mine a fost împlinirea unui vis. Povestea lui Roland a capatat sens, am simtit ca legendele au cu adevarat macar un miez de adevar. Un moment magic, poate prea personal, dar pe care am simtit nevoia sa-l împartasesc...
    Coroana despre care vorbeam nu este circulara, are forma octogonala, în care patru segmente cuprind reprezentari ale unor scene din Vechiul Testament. Poate nu la fel de rafinata artistic precum coroana lui Rudolph VI, ea este însa o veritabila capodopera pentru sec X când probabil a fost faurita. Aur de 22 carate, 144 pietre pretioase (safire, smaralde, ametiste, perle) si o simbolistica profunda sunt atributele acestui obiect. De exemplu, cele 12 pietre pretioase de pe placa frontala reprezinta o referinta pentru cele 12 pietre sfinte ale preotilor israeliti, pentru cei 12 apostoli sau pentru cele 12 pietre de la fundatia Noului Ierusalim. Pe arcul superior al coroanei se pot citi din lateral pe cele doua parti ale sale inscriptiile "Chuonradus dei gratia", respectiv "Romanoru(m) Imperator Aug(ustus)", adica aproximativ "Conrad - prin gratia lui Dumnezeu - Imparat Augustus al Romanilor". In heraldica nimic nu este la întâmplare, totul are un sens, totul simbolizeaza ceva anume.
   Vazusem documentare pe Discovery si stiam despre ce vorba în legatura cu Sfânta Lance. Povestea e lunga, se spune ca originalul este partea interioara, peste care s-au adaugat lamele laterale, pentru protectie. Exista referinte care indica faptul ca relicva a fost vazuta în timp ca lancea împaratului Constantin, ca lancea lui Mauricius, sfântul patron al Imperiului, iar abia de prin sec.al-XIII-lea drept lancea lui Longinus, care l-a întepat pe Mântuitor si s-a acoperit cu sângele lui. Obiectul a fost vazut timp de secole ca simbol al puterii imperiale si cel mai nobil însemn al Imperiului, cu puteri miraculoase, capabil fiind sa influenteze soarta unor batalii militare. Numai povestile despre acest obiect, despre cum s-a studiat teaca, lamele laterale, inscriptiile de pe el, ori cum s-a încercat prelevarea de ADN în urma cu câtiva ani (constatându-se ca la o operatiune de întretinere un membru al personalului a folosit un solvent puternic, care a distrus urmele organice !!) ar putea fi cuprinse în volume întregi. Cam asa este situatia pentru multe dintre obiectele colectiei de la Schatzkammer. Un vizitator avizat poate vedea multe, dincolo de ceea ce este evident si dincolo de explicatiile date de audioghid, totul este sa stii ce sa cauti si sa fii documentat. Este aceasta cu adevarat Sfânta Lance? In lume mai sunt si alte relicve care-si aroga aceasta calitate (dar exponatul de la Viena este singurul care nu se afla sub controlul bisericii). Este acela cu adevarat un fragment din Crucea pe care a fost rastignit Iisus? Si daca da, chiar au aceste obiecte puteri miraculoase? Dar, daca ne întrebam cu responsabilitate, oare chiar conteaza aceste lucruri? Importanta este ideea data de simbol. Iar Schatzkammer ofera o posibilitate extraordinara de a viziona câteva simboluri celebre ale istoriei si religiei, în asta sta în primul rând valoarea unei vizite la acest obiectiv.

Diverse exponate de la Schatzkammer

Unul dintre obiectele preferate dintre cele vazute la Schatzkammer

Set apartinând lui Maximilian I, efemer împarat al Mexicului, fratele lui Franz Joseph

    Exista multe obiecte deosebit de interesante în Schatzkammer si poate chiar mai multe povesti si istorii legate de acestea. Poate fi vazut aici un smarald gigantic, descoperit de spanioli în mina columbiana Muzu. Numai munca de minima fasonare a pietrei, de adaugare a suportilor si a ornamentului superior a durat mai multi ani. Se spune ca acest smarald era vedeta colectie în sec.XVII si ca au fost numeroase oferte de a fi cumparat, ducele Florentei oferind la schimb 3 tone de aur, iar rusii au propus un schimb cu câteva cufere pline cu perle.
   Admiratorii de pietre pretioase se vor bucura la Schatzkammer sa poata vedea alaturi de smaraldul mentionat mai sus si cel mai mare aquamarin slefuit din lume (492 carate). La fel de interesant poate fi si marele vas din agat, cu un diametru (la nivelul vasului propriu-zis) de 58 cm, rezultat din prelucrarea si slefuirea unui singur bloc de agat. Este cel mai mare vas de acest gen din lume, o opera exceptionala a maestrilor pietrari din vremea Imperiului Roman. Se estimeaza ca provine din sec.IV dC, din Constantinopole, însa exista si legende care-l identifica nici mai mult nici mai putin decât cu Graal-ul.
    Interesanta este si o alta coroana, cea a lui Istvan Bocskay, legata de un scurt episod accidental al istoriei. Bocskay a fost exponentul rezistentei luterane în fata politicii reformatoare a împaratului Rudolph II. In 1605 el se proclama conte de Transilvania si dupa victorie asupra armatei imperiale condusa de generalul Basta, chiar print al Ungariei. Era perioada conflictelor între turci si austrieci, iar turcii îl recunosc pe Bocskay rege al Ungariei si marele vizir Lala Mehmet Pasa îl încoroneaza cu aceasta coroana. Doar un an mai târziu se face pace între austrieci si turci si unguri si situatia politica se dezamorseaza. Bocskay moare în 1608, arhiducele Matthias devine rege al Ungariei în 1609. Ulterior parlamentul Ungariei îi daruieste noului rege aceasta coroana, care ajunge astfel la Viena în 1610 si este de atunci integrata tezaurului imperial.
   Se gasesc aici si câteva obiecte unice legate de familia imperiala. Ma refer în primul rând la patutul copilului nascut din unirea lui Napoleon I cu Maria Luiza, declarat din leagan drept Rege al Romei (din pacate se stie cât de scurta si grea a fost viata acestuia). Minunat este si setul din aur masiv, minunat prelucrat, care contine doua piese numite Taufkanne si Taufschussel. Realizat din circa 10,5 kg de aur, acest set este un dar din partea provinciei Carinthia catre cuplul format de Arhiducele Carol al Austriei Inferioare si Maria de Bavaria. Fiul rezultat din acest mariaj devine mai târziu împaratul Ferdinand II (1578-1637), iar acesta duce cu el setul la Viena, unde devine imediat parte a tezaurului imperial.

Patutul Regelui Romei, fiul lui Napoleon si al Mariei Luiza

Marele smarald

Cel mai mare aquamarin slefuit din lume

Taufkanne si Taufschussel

Exceptionalul vas din agat

Coroana lui Istvan Bocskay

Blazonul Carinthiei pe Taufkanne

  O categorie de exponate de la Schatzkammer pe care o consider spectaculoasa este reprezentata de obiectele legate anumite ordine cavaleresti medievale. Sunt expuse colane, lanturi, coliere, insigne, etc - obiecte care indicau apartenenta la un anume ordin si pozitia personei în ierarhia acestuia. Cred ca vedeta incontestabila a acestui segment al colectiei este reprezentata de însemnele Ordinului Lâna de Aur. Infiintat de Filip cel Bun, Duce de Burgundia în 1430, Ordinul Lâna de Aur a fost unul dintre cele mai prestigioase oridine cavaleresti medievale. Nu se poate sa nu fi întâlnit în lecturile copilariei sau adolescentei personaje cu o asemenea apartenenta, fie ei simplii cavaleri, ori chiar suverani. Numarul membrilor a fost initial de 24, crescut ulterior la 30 si apoi la 50 în 1516. Integrarea Burgundiei în Imperiul Habsburgic a facut ca suveranitatea ordinului sa treaca la regele habsburg al Spaniei, însa în urma Razboiului de Succesiune Spaniola (disputa pentru tronul Spaniei între Filip V de Bourbon si Arhiducele Carol de Habsburg) s-a ajuns la aparitia a doua ramuri distincte ale ordinului, cea spaniola si cea habsburgica. Simbolul ordinului este o blana de oaie suspendata la mijloc, aluzie la celebra legenda mitologica a argonautilor.
   Colectia Tezaurului contine de asemenea si însemne ale altor ordine cavaleresti ori militare mai moderne, cum ar fi Ordinul Maria Theresia sau Ordinul Sf.Stefan.
    Numeroase sunt si relicvele apartinând colectiei, adunate de suveranii habsburgi de-a lungul secolelor. Despre Sfânta Lance si fragmentul de lemn din Sfânta Cruce am mai vorbit. De remarcat ca exista o gaura în lemn, care sugereaza ca este locul unde a fost plasat unul dintre cuiele care l-au strapuns pe Mântuitor si în consecinta în zona respectiva, peste acest fragment, s-a scurs sângele Lui. Exista un fragment textil despre care se spune ca este parte a fetei de masa folosita la Cina cea de Taina, dar si alte relicve precum: un dinte al Sf.Ioan, un dinte al Sf.Petru ori unul dintre cuiele folosite la rastignirea lui Iisus.
    Dar exista conexiuni nu numai cu universul istoriei si religiei, ci chiar cu universul povestilor fantastice. Si spun asta pentru ca la Schatzkammer poate fi vazut ceea ce este prezentat drept cornul unui inorog. Este optiunea fiecaruia daca va crede sau nu acest fapt (daca e corn de inorog sau poate ca provine de la un narval), însa întelegerea lucrurilor trebuie facuta în contextul medieval, când informatia circula lent si era slab raspândita, credinta în povesti era mai mare - asa ca suveranii puteau crede sincer ca detin astfel de obiecte cu adevarat rare ori miraculoase.

Colanul Ordinului Lâna de Aur

Superba emblema a Ordinului Lâna de Aur - ramura spaniola

Parte a impresionantei colectii de relicve

Sa fie cornul unui inorog ?

Exceptionala maiestria artistica - este evident si obiectul mistic evidentiat

    Pentru mine, vizita la Schatzkammer a fost o încântare. Poate pentru ca am descoperit conexiuni placute cu multe legende, istorii ori personaje carora le-am acordat atentie în lecturile din trecut. Sau, poate este o stare pe care chiar o imprima acest loc, care ofera o densitate incredibila de exponate de top, de maxim interes, cel putin pentru unele categorii de vizitatori.
   Despre bilete si preturi am vorbit în alta postare, noi achizitionând din start un bilet combinat "Treasures of the Habsburgs", care ne-a permis sa intram la Kunsthistorisches Museum, la Schatzkammer si Neue Burg. Când vizitezi astfele de locuri, precum marile muzee, palate celebre, etc întelegi cu adevarat rostul si sansa oferita de biletele anuale. Vizitatorul poate descoperi pe îndelete exponatele, caracteristicile si povestile lor. De exemplu, la Schatzkammer biletul anual costa putin peste pretul a doua bilete simple (29 eur fata de 12 eur pentru o vizita).
    Trecuse vremea prânzului, vizionasem un spectacol dragut la Spanish Riding School si eram poate nauciti de stralucirea, emotiile si splendoarea de la Schatzkammer si urma sa ne îndreptam spre Neue Burg. Insa, o mica pauza la cafeneaua din curtea interioara a Hofburgului am considerat ca era binevenita. Cafeaua Maria Theresia este cu lichior de portocale, care îi da o aroma interesanta, dar totodata oarecum ciudata. Iar despre torul Sacher, cred ca multa lume stie despre ce este vorba.

La cafeneaua de la Hofburg

Tort Sacher si cafea Maria Theresia

    Dupa Schatzkammer, ma întrebam daca cele trei colectii de la Neue Burg ma vor surprinde si ma vor putea impresiona la fel de mult. Despre colectii, dar si despre ceea ce am considerat a fi cu adevarat deosebit voi relata în postarea urmatoare.